Premium
Adunarea Naţională a Franţei a aprobat joi utilizarea supravegherii video prin inteligenţă artificială (AI) în timpul Jocurilor Olimpice de la Paris 2024, trecând cu vederea avertismentele grupurilor pentru drepturile civile că tehnologia reprezintă o ameninţare la adresa libertăţilor civile, transmite Reuters.
Guvernul spune că supravegherea video algoritmică poate detecta ”evenimente predeterminate”, comportament anormal şi creşterea aglomeraţiei, contribuind la asigurarea siguranţei a milioane de turişti care ar urma să inunde capitala Franţei în vara viitoare, informează News.ro.
Cu voturi preliminare favorabile în Senat şi Adunare, cele mai mari obstacole legislative au fost depăşite, deşi decizia ar putea fi contestată la cea mai înaltă instanţă constituţională.
Dacă va fi adoptată oficial, Franţa ar deveni prima ţară din Uniunea Europeană care va legaliza supravegherea bazată pe inteligenţă artificială.
Acest lucru ar crea un precedent îngrijorător de supraveghere, au declarat săptămâna trecută un grup de câteva zeci de parlamentari europeni.
Justificând tehnologia, Stephane Mazars, deputat al partidului Renaştere al preşedintelui Emmanuel Macron, a spus că ”în faţa lumii întregi, Franţa va trebui să facă faţă celei mai mari provocări de securitate din istoria sa”.
Opoziție puternică din partea societății civile
Planul de desfăşurare a supravegherii AI a întâmpinat o rezistenţă puternică din partea grupurilor de drepturi precum Amnesty International şi a grupurilor pentru drepturile digitale.
Ei susţin că tehnologia reprezintă o ameninţare la adresa libertăţilor civile şi trasează o linie periculoasă în nisip.
Textul a fost votat cu 59-17 pentru, în camera de 577 de locuri.
Dezbaterea din Franţa are loc în timp ce Uniunea Europeană discută despre propria sa lege AI, o piesă de referinţă a legislaţiei UE care reglementează utilizarea inteligenţei artificiale în Europa, care este în lucru de peste doi ani.
În afară de utilizarea AI de către companii, legislaţia UE va analiza şi AI utilizată în sectorul public şi în aplicarea legii.
Organismul de supraveghere a confidenţialităţii din Franţa, CNIL, susţine proiectul de lege al guvernului francez cu condiţia ca datele biometrice să nu fie tratate.
Susţinătorii proiectului de lege spun că aşa este, dar specialiştii în confidenţialitate sunt sceptici.
”Puteţi face două lucruri: detectarea obiectelor sau analiza comportamentului uman – cea din urmă este procesarea datelor biometrice”, a declarat Daniel Leufer, consilier pentru politici la organizaţia pentru drepturile digitale Access Now, care pledează pentru interzicerea colectării datelor biometrice în spaţii publice. În legea AI a UE.
