DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

În PSD slugărnicia nu se numără printre criteriile de integritate

tsd

Evenimentul Zilei:

Organizația Tineret a PSD, cunoscută și sub numele de TSD, a avut sîmbătă, 12 decembrie 2015, la Romexpo, cea mai importantă reuniune a unei organizații politice nu numai în democrație, ci și în orice regim: Congresul... Aici, la organizația de tineret, învață politică în practică și nu la școală viitorii lideri ai Partidului, aici stă pepiniera de cadre a partidului, aici se ivesc și se afirmă orientările de viitor ale partidului respectiv.Nu trebuie neglijat și un alt fapt important. Membrii și liderii Organizației de tineret ai unui partid sînt mult mai liberi în gesturi și exprimări decît membrii și liderii maturi ai partidului... Dacă n-ar fi fost atacul lui Mihai Sturzu la președintele PSD, Liviu Dragnea, Congresul ar fi trecut neobservat în presă. Scandalul provocat de fostul președinte al TSD a fost benefic pentru mediatizarea Congresului. Fără el, nici dracu n-ar fi scris că președinte al TSD a devenit un anume Gabriel Petrea, un fel de Cristian Bușoi al TSD, preferatul lui Liviu Dragnea, spre deosebire de Mihai Sturzu, preferatul lui Victor Ponta, tratat în PSD ca un fost, în limbajul politicii românești de mujdei și țuică, un mort politic... Congresul TSD, care a avut loc în toiul a ceea ce conducerea PSD numește Proces istoric de reformare, n-a diferit cu nimic de alte congrese ale Organizației, de pe vremea cînd în PSD cuvîntul Reformă  era puțin  frecventat... Fostul președinte al TSD, Mihai Sturzu, un tînăr a cărei prestație nonconformistă se înscria în profilul unui lider de tineret al unui partid de Stînga, precum PSD, a zis de la Tribuna Congresului niște lucruri despre liderul PSD, Șeful cel Mare, Liviu Dragnea.A bătut cîmpii? A spus prostii?A avut un interes în atacarea lui Liviu Dragnea?Indiferent de răspunsurile la aceste întrebări, la Congresul unei organizații de tineret reformate un astfel de moment ar fi trebuit să stîrnească o veritabilă furtună de intervenții pro și contra. Chiar combaterea lui Mihai Sturzu ar fi trebuit să ia forma nu a unei tăceri lașe, ci a unor intervenții temeinice de la tribună... Ce-au făcut tinerii din PSD, „frumoși și liberi”, cum ar spune ofițerii acoperiți din Presă, ca și tinerii din Stradă, invocați în tot ceea ce se întîmplă în ultimul timp mai ceva ca revoluționarii cu atestat din decembrie 1989? S-au comportat ca și seniorii din Congresele PSD de pînă acum: Cu deplină, strălucită slugărnicie față de noul Stăpîn al Partidului, Liviu Dragnea. Cum s-au comportat și față de fostul Stăpîn, Victor Ponta.Cum se vor comporta și față de viitorul Stăpîn, dacă Liviu Dragnea va pica.PSD a introdus în viața sa internă 10 criterii zise și de integritate.Ca și cele 10 criterii adoptate de PNL, ele au pretenția de a introduce în  viața internă a partidului fie și o boare de moralitate.Printre aceste criterii, atît la PSD, cît și la PNL, nu se regăsește un criteriu crucial pentru reformarea vieții noastre politice:Verticalitatea, opusă slugărniciei.Din cîte s-a văzut la Congresul TSD slugărnicia e nu numai permisă, dar și impusă în PSD!

Ziarul Financiar:

Bursa de la Bucureşti a aniversat  20 de ani în noiembrie fără să ajungă în două decenii un finanţator al economiei româneşti, al capitalului privat sau al ideilor antreprenorilor. În loc să fie principalul loc de unde firmele private să obţină bani pentru dezvoltarea afacerilor, Bursa de la Bucureşti este la mila statului, fiind dependentă de companiile de stat care sunt listate la bursă (Romgaz, Electrica, Transgaz, Transelectrica, Conpet) sau de companii private unde statul este acţionar important (Petrom) sau unde participaţiile deţinute la întreprinderile de stat reprezintă atuul lor (Fondul Proprietatea). Toate aceste companii sunt pline de cash şi nu au nevoie de finanţare de pe bursă. În douăzeci de ani, doar două companii private au făcut cu adevărat carieră şi şi-au finanţat dezvoltarea cu banii de pe bursă: Banca Transilvania şi Impact Bucureşti. Acum douăzeci de ani, Bursa de la Bucureşti a fost redeschisă după perioada comunistă  cu banii Băncii Naţionale (primul sediu a fost la parterul BNR), sub presiunea FMI şi a Băncii Mondiale, care avea câteva milioane de dolari de cheltuit pe contracte de consultanţă pentru dezvoltarea sectorului financiar în România. Practic statul a finanţat redeschiderea Bursei, după care brokerii au preluat-o şi au privatizat-o zece ani mai încolo. În esenţă, Bursa este  cel mai puternic instrument al capitalismului pentru că dă posibilitatea antreprenorilor să găsească investitori şi bani pentru ideile lor. Paradoxal, în România statul - prin comunistul Ion Iliescu (privatizarea în masă şi punerea tuturor companiilor de stat pe bursă) şi urmaşul lui, Victor Ponta (listarea Romgaz sau Electrica) -, a făcut mai mult pentru Bursă decât capitaliştii brokeri care au preluat-o şi care au condus-o ca pe propria feudă timp de două decenii. Dacă statul şi-a făcut cât de cât datoria, problema Bursei este că brokerii nu au reuşit şi nu reuşesc să aducă firme private pe piaţa bursieră. Puterea lor de convingere a  antreprenorilor să vină la bursă este zero, iar cei douăzeci de ani stau mărturie.

RFI:

In Franţa, mobilizarea "republicană" împotriva Frontului Naţional a funcţionat între cele două tururi de scrutin ale alegerilor regionale, dar extrema dreaptă rămîne o forţă politică redutabilă. Atît stînga cît şi dreapta respiră pentru moment uşurate, dar sunt obligate să-şi regîndească strategia pentru următorul scrutin naţional, prezidenţialele din 2017. "Pentru a evita o catastrofă în 2017, trebuie să reinventăm stînga, să reinventăm politica, să reinventăm Franţa". Această frază emblematică aparţine unui editorialist al revistei L’Obs şi face parte de fapt dintr-o avalanşă de analize interesante suscitate de tenacitatea cu care extrema dreaptă a cîştigat teren în ultimii ani. Există, în Franţa, o "dinamică naţionalistă", spun numeroşi analişti, pe care partidele tradiţionale nu mai ştiu cum să o frîneze. Istoricul Patrick Weil constată că tensiunile create în jurul imigraţiei şi ale islamului sunt instrumentalizate de Frontul Naţional. In acelaşi timp însă, mai spune el, trebuie privită realitatea în faţă, mulţi dintre francezii care au diverse origini nu se mai simt "compatrioţi", ceea ce "minează principiile de egalitate şi laicitate".   Alţi comentatori care s-au exprimat în această perioadă subliniază faptul că extrema dreaptă se hrăneşte şi din decepţiile francezilor legate de Europa. Trebuie refondat proiectul european pentru "a calma societatea franceză", spune, de exemplu, fostul deputat european Daniel Cohn-Bendit.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.