Premium
Maghiarii din Transilvania sunt mai antimigrație și mai antioccidentali decât media din România, dar în același timp a scăzut și încrederea lor în instituții, a informat, marți, portalul de știri clujean Maszol, prezentând rezultatele unui studiu recent, realizat de Institutul Bálványos.
Tibor Toró, lector la Universitatea Sapientia din Cluj-Napoca, director de cercetare al Institutului Bálványos, şi Tamás Kiss, cercetător al Institutului Național de Cercetare pentru Minorități, coproprietar al Institutului Transylvania Inquiry, au susținut o conferință de presă despre cercetarea care examinează și compară punctele de vedere ale maghiarilor din Transilvania și ale românilor cu privire la războiul ruso-ucrainean, relația lor cu refugiații și migranții, intenția lor de a participa la alegeri, preferinţele politice și încrederea lor în instituții.
Cei doi cercetători au precizat că au efectuat un sondaj de opinie telefonic, în perioada februarie-martie 2024, în rândul populaţiei maghiare, iar cu o lună mai târziu în rândul românilor, şi rezultatele au fost comparate cu cercetările efectuate în 2022 şi 2020.
Cercetătorii au atras atenția asupra faptului că șovinismul bunăstării în România este un fenomen nou, care a apărut în legătură cu refugiații ucraineni, iar atitudinea față de refugiați s-a schimbat mult în 2024 în comparaţie cu anul 2022.
Ce a arătat studiul
"Cercetările arată că maghiarii din Transilvania au manifestat întotdeauna o atitudine mai exclusive și mai retrasă față de refugiați, dar opinia lor nu diferă atât de mult de punctul de vedere al românilor. Ceea ce se poate observa este că rasismul nu este prezent în rândul românilor, ei nu fac diferențe între națiuni, toată lumea este judecată după același standard, în timp ce în cazul maghiarilor din Transilvania, există o diferență clară între refugiații cu piele albă de origine europeană și refugiații non-europeni, non-albi", a explicat Tamás Kiss.
Potrivit unuia dintre graficele atașate relatării portalului Maszol, respingerea migranților în rândul maghiarilor din Transilvania a crescut de la 54 la sută la 57 la sută din 2020, în timp ce în societatea românească în ansamblu, procentul celor care nu ar accepta un migrant ca vecin a scăzut de la 33 la 19 la sută. Potrivit sondajului, respingerea romilor în rândul maghiarilor transilvăneni a crescut oarecum și a ajuns la 54 la sută, în timp ce în societatea românească în ansamblu a scăzut de la 48 la 26 la sută.
Cel mai mare grad de respingere, care a crescut de la 45 la 71 la sută, s-a constatat în percepția privind musulmanii în rândul maghiarilor transilvăneni, în timp ce respingerea de 33 la sută măsurată în urmă cu patru ani a rămas neschimbată în întreaga societate românească.
Scăderii a încrederii pe linie
În ceea ce privește încrederea în instituții, Tibor Toró a subliniat că încrederea maghiarilor din Transilvania a scăzut în aproape toate instituțiile, cu excepția administrațiilor publice locale. În rândul maghiarilor, încrederea în UE prezintă o tendință de scădere de la an la an, în timp ce există o stagnare în cazul românilor.
Potrivit unuia dintre graficele prezentate de Institutul Bálványos, în timp ce societatea românească în ansamblu are încredere în forțele armate (59 la sută), NATO (56 la sută) și UE (49 la sută), doar 21 la sută dintre maghiarii transilvăneni au încredere în armată, 33% în NATO și 26% în UE.
Situația se inversează doar în cazul administrațiilor publice locale, care se bucură de încrederea a 70 la sută dintre maghiarii transilvăneni, față de o medie de 27 la sută în România. Nu există, însă, nicio diferență în privinţa Parlamentului, care este pe ultimul loc atât în ceea ce priveşte încrederea maghiarilor, cât şi a românilor, cu un indice de încredere de 13%.
Cercetătorii au măsurat şi dorința și disponibilitatea maghiarilor din Transilvania de a merge la urne, iar din cercetarea a rezultat că dorința maghiarilor de a vota este mai mare decât cea a românilor, ceea ce poate fi pusă pe seama faptului că UDMR s-a lansat într-o campanie intensă încă din toamna anului trecut.
În ceea ce privește percepția asupra războiului ruso-ucrainean: în timp ce în urmă cu doi ani 74 la sută dintre populaţia României și 46 la sută dintre maghiarii din Transilvania au declarat că Rusia este agresorul, în 2024 această cifră a scăzut la 46 la sută la nivelul întregii sociatăţi, şi la 19 la sută în rândul maghiarilor transilvăneni.
În schimb a crescut procentul celor care cred că războiul a fost provocat de țările occidentale și Ucraina prin faptul că "Ucraina s-a apropiat prea mult de NATO", de la 16 la 21 la sută la nivel național şi de la 44 la 49 la sută în rândul maghiarilor transilvăneni.
