Premium
Toţi cei trei inculpaţi din dosarul Ferma Dacilor care au primit mandate de arestare, miercuri seară, au contestat deciziile. Omul de afaceri Cornel Dinicu, cel care administra în fapt complexul turistic, se află în arest preventiv, în timp ce administratorii din documente sunt arestaţi la domiciliu.
Potrivit portalului instanţelor de judecată, atât Cornel Dinicu, omul de afaceri care a înfiinţat şi care conducea complexul turistic Ferma Dacilor, cât şi Adrian Ristin şi Adelina Elena Ilie, administratori în acte, contestă deciziile privind emiterea de mandate de arestare pe numele lor în dosarul care vizează incendiul în care opt oameni au murit. Procurorii au anunţat miercuri punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de cei trei sub aspectul săvârşirii infracţiunii de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru.
Cornel Dinicu se află, de miercuri seară, în arest preventiv, în timp ce ceilalţi doi administratori ai firmei au primit mandate de arest la domiciliu.
Conform deciziei Judecătoriei Ploieşti, cei doi inculpaţi care se vor afla în arest la domiciliu au obligaţia să se prezinte în faţa organului de urmărire penală şi a judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori sunt chemaţi; să nu comunice, direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele vătămate sau membrii familiilor acestora şi ale victimelor decedate, cu ceilalţi doi inculpaţi şi nici cu martorii şi experţii desemnaţi în cauză.
Decizia magistraţilor a fost luată în urma unei înfăţişări care a durat câteva ore. Cei trei inculpaţi – Cornel Dinicu, Adrian Vitomir Ristin şi Adelina Elena Ilie - care fuseseră reţinuţi, marţi seară, au fost scoşi din arestul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Prahova, iar miercuri au fost duşi din nou la audieri, înainte de formularea propunerii de arestare preventivă.
Alte trei persoane fizice sunt urmărite penal în acest dosar pentru infracţiuni de fals intelectual şi abuz în serviciu în formă continuată. Este vorba despre fostul primar al comunei Gura Vadului Constantin Lungu, actualul primar, Nicolae Marius Sora, şi o funcţionară de la serviciul de urbanism din Primăria Gura Vadului. După audierile care au avut loc marţi seară, cei trei au plecat fără a se fi luat vreo măsură preventivă în ceea ce îi priveşte. Aceştia sunt acuzaţi că, în condiţiile în care construcţiile din componenţa Fermei Dacilor au fost ridicate, în perioada anilor 2013-2014, fără autorizaţie de construcţie, în anul 2020 au emis un certificat de atestare a edificării/extinderii construcţiei, ”atestând fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului”.
Conform anchetatorilor, în perioada 2016 – 26.12.2023, cele trei persoane ”au desfăşurat în mod convergent şi sistematic demersuri în realizarea obiectului de activitate al persoanei juridice, prin încălcarea repetată a dispoziţiilor legale privind derularea activităţii de ”cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată”, desfăşurate la sediul social din comuna Tohani, sat Tohani, judeţul Prahova”.
Construcţia corpului principal de clădire, ce include restaurant, bucătărie şi spaţii de cazare la parter şi mansardă, a fost executată în regie proprie, fără obţinerea avizelor şi autorizaţiei de construire. Totodată, demersurile şi măsurile dispuse pentru „intrarea în legalitate” au fost realizate cu încălcarea prevederilor legale, respectiv ale Legii nr. 50/1991 republicată privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi ale Legii nr. 10/1995 republicată privind calitatea în construcţii. De asemenea, trebuie precizat că unitatea turistică a funcţionat cu încălcarea prevederilor Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, H.G.R. nr. 571/2016 pentru aprobarea categoriilor de construcţii care se supun avizării şi/sau autorizării privind securitatea la incendiu şi a normativelor aplicabile în domeniu, respectiv fără obţinerea avizelor şi a autorizaţiilor ce ar fi trebuit emise de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă pentru funcţionarea corespunzătoare, şi fără respectarea normelor privind securitatea la incendiu, susţin procurorii.
”Această situaţie a creat premisele izbucnirii şi propagării la data de 26.12.2023, în jurul orei 05:45, a unui incendiu ce a condus la distrugerea imobilului şi la decesul a 7 persoane fizice, sursa probabilă a incendiului fiind „efectul termic al curentului electric”, în condiţiile în care societatea comercială era racordată la reţeaua de alimentare cu energie electrică în baza unui contract încheiat în anul 2014, pentru un consumator non casnic tip persoană fizică, loc de consum cu denumirea ”pompă de apă” având o putere de 8.00 Kw, insuficientă pentru susţinerea consumatorilor electrici ai unei pensiuni”, se mai arată în documentul Parchetului.
Totodată, procurorii au făcut precizări referitoare la cauzele incendiului.
”Înţelegem să facem şi precizarea că ancheta penală aflată în desfăşurare nu exclude niciuna dintre împrejurările care ar fi putut constitui baza izbucnirii incendiului (cauza probabilă a incendiului), în acest sens fiind efectuate acte de urmărire penală care să lămurească împrejurările concrete ce au condus la iniţierea procesului de ardere. Cu toate acestea, materialul probator administrat până în prezent nu a relevat indicii care să confirme ipoteza incendiului de tip arson (incendiere provocată ca urmare a unei acţiuni umane intenţionate), cercetările ce urmează a fi efectuate în cauză având rolul de a stabili până la gradul de certitudine inclusiv cauza probabilă a incendiului”, afirmă anchetatorii.
Conform referatului cu propunere de luare a măsurii arestării preventive, şi dacă ipoteza incendierii cu intenţie a imobilului s-ar concretiza (ipoteza în raport de care materialul probator administrat nu atestă indicii), întreaga situaţie descrisă, vizând nerespectarea de către factorii decidenţi a normelor în materia securităţii la incendiu, (...) îi poziţionează pe cei trei inculpaţi în culpă în raport de producerea rezultatului constând într-un dezastru, deoarece în condiţiile descrise, raportat la lipsa de siguranţă a încăperilor oferite ca spaţii de cazare, şansele reale ca victimele să se poată salva au fost aproape inexistente”.
Potrivit anchetatorilor, nerespectarea normelor în materia securităţii la incendiu a constat în următoarele: imobilul a fost construit fără autorizaţie de contrucţie, mansarda a fost realizată din material lemnos, uşor inflamabil, neprevăzut cu căi de evacuare optime, construcţia fiind încadrată în gradul V (cinci) de rezistenţă la foc (cel mai defavorabil grad), imobilul a fost intabulat cu încălcarea prevederilor legale, în baza unui certificat de constatare a edificării construcţiei emis fără verificarea îndeplinirii tuturor cerinţelor fundamentale, imobilul a fost edificat fără solicitarea/obţinerea vreunui aviz/autorizaţie de la I.S.U. Prahova, a fost dotat cu o centrală de detectare, semnalizare şi alarmare la incendiu nefuncţională la momentul producerii incendiului, montată în baza unui proiect neavizat, precum şi cu o instalaţie electrică certificată, subdimensionată (putere de 8 kw) în raport de nevoile reale ale unui astfel de consumator.
