DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Industria ceramicii din Europa, zguduită de pagubele provocate de pandemie și creşterea preţului gazelor

digi24.ro
ceramica boluri

Industria ceramicii din Europa, un sector cu vânzări de 35 de miliarde de dolari pe an, credea că ceea ce a fost mai greu a trecut când vânzările au crescut cu peste 10% în prima jumătate a acestui an iar carnetele de comenzi au început să se umple din nou după pagubele provocate de pandemie, transmite Reuters.

Însă creşterea preţului la gazele naturale a surprins companiile din acest sector cu un consum mare de energie, lăsându-le să aleagă între trecerea costurilor pe seama clienţilor şi reducerea sau închiderea producţiei. Şi asta într-un moment în care multe firme simt cum majorarea costurilor ca urmare a tranziţiei energetice începe să le afecteze.

Iris Ceramica Group, unul dintre cei mai mari producători italieni de ceramică, a fost nevoită să introducă o suprataxă de 3% în facturile trimise clienţilor pentru a putea atenua impactul majorării costului gazelor. Reacţiile au fost amestecate.

"Unii clienţi şi-au dat seama că am făcut tot ce am putut pentru a limita majorările de preţuri dar alţii, în special cumpărătorii angro, interpretează contractele în litera în care au fost scrise şi cer un avertisment prealabil", spune directorul general de la Iris Ceramica Group, Federica Minozzi.

Sectorul european al ceramicii consumă cantităţi mari de gaze naturale pentru a putea menţine furnalele în funcţiune şi a da de lucru la 200.000 de angajaţi direcţi. În mod normal, facturile la energie reprezintă până la 20% din cheltuielile generale.

Însă, în condiţiile în care nu se întrevede o soluţie pe termen scurt, ultimul trimestru al acestui an ar putea deveni o baie de sânge, avertizează Giovanni Savorani, preşedintele confederaţiei italiene Confindustria Ceramica. "Este un dezastru total. Sunt companii care riscă să fie nevoite să oprească producţia şi să trimită acasă angajaţii pentru că nu îşi pot echilibra bilanţurile contabile", a spus Giovanni Savorani.

Italia, care domină comerţul european cu produse ceramice împreună cu Spania, a investit în ultimii şase ani peste două miliarde de euro în noi materiale şi tehnologii pentru a putea concura cu producţia mai ieftină din China, India şi Turcia.

După efectele negative ale pandemiei de COVID-19, cererea pe piaţa plăcilor de gresie şi-a revenit, astfel că în primele şase luni ale acestui an în Italia veniturile au crescut cu 12,3% comparativ cu perioada similară din 2019. Însă creşterea comenzilor nu poate ţine pasul cu impactul costurilor cu energia. "Mă gândesc să opresc activitatea în ianuarie pentru că nu pot să produc la preţurile actuale şi să fac şi profit", spune Giovanni Savorani, care deţine propria sa companie.

Preţurile la gaze naturale au crescut cu 300% în acest an atingând valori record în Europa şi unele părţi ale Asiei pe măsură ce economiile şi-au revenit din pandemia de COVID-19 iar consumul de energie a crescut mai rapid decât livrările. Aceste creşteri de preţuri au determinat industriile cu un consum mare de energie, cum este ceramica, să revizuiască producţia pentru a putea face faţă unei situaţii care perturbă lanţurile de aprovizionare şi riscă să alimenteze inflaţia.

Jose Luis Lanuza, director general la firma spaniolă Keraben Group, obişnuia să se uite la preţul gazelor naturale o dată sau de două ori pe an, pentru a putea decide cum să structureze contractele pentru afacerile sale cu gresie şi faianţă. "Acum mă uit în fiecare zi la preţul gazelor naturale în speranţa că au scăzut. Nu avem altă sursă alternativă de energie. Trebuie să cumpărăm gaze naturale", spune Jose Luis Lanuza, potrivit Agerpres.ro.

În septembrie, firma Keraben a cheltuit şapte milioane de euro pentru a menţine în funcţiune cuptoarele sale, comparativ cu o medie de două milioane de euro pe lună în 2020. Acum, Jose Luis Lanuza se gândeşte să introducă o oprire parţială a producţiei în decembrie şi trimiterea mai rapid a angajaţilor în concediile care iniţial erau programate pentru 2022.

"Este posibil ca producţia să ajungă în altă parte, în afara Europei", spune Lanuza, menţionând Turcia, Polonia, Vietnam şi Mexic drept posibile alternative. "Analizăm deja posibilitatea de a investi în afara Europei. Este o decizie dureroasă dar una pe care trebuie să o adoptăm", a spus Jose Luis Lanuza.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.