Inițiativa ANAF care a revoltat România: inspectorii antifraudă și-au 'ars mâna'

RETROSPECTIVĂ 2023/ Anul rotativei, între optimism şi realism în Finanţe

Socoteala de acasă pare că nu s-a potrivit nici anul acesta cu cea din târg când vine vorba de finanţele ţării, iar ceea ce s-a calculat la început de an este ceva mai departe de adevăr acum, aproape de sfârşitul lui 2023, arată întro analiză AGERPRES, pe care o redăm mai jos.

Pornind de la estimări privind o încetinire a economiei în 2023, până la aproximativ 2,5% - 2,8%, de la 4,7% în 2022, bugetul pentru acest an a fost construit pe un deficit de 4,4% din PIB, în scădere faţă de 5,7% din PIB în anul precedent. Pe final de an, se pare însă că şi un sold negativ de 5,5% din PIB ar putea fi o variantă optimistă.

Economistul-şef al băncii centrale, Valentin Lazea, avertiza, nu demult, că România trăieşte de multă vreme peste posibilităţi. Şi asta în condiţiile în care ţara are are cele mai mici venituri bugetare raportat la PIB din Europa, 27%.

De altfel, ministrul Finanţelor cu care a început 2023, Adrian Câciu, promitea, în aprilie, că lucrurile bune vor continua la Ministerul Finanţelor, taxele nu vor creşte, iar ajustările bugetare se vor face pe cheltuieli.

O lună mai târziu, şefului Fiscului, Lucian Heiuş, decide să demisioneze din funcţie, un prim semnal că situaţia nu este tocmai relaxată în finanţele ţării. Renunţarea la mandat a lui Heiuş a venit pe fondul unor neînţelegeri privind încasările cu ministrul de resort.

La jumătatea acestui an, Lazea atrăgea atenţia că bugetul a fost croit, din start, foarte optimist, iar sarcinile care s-au dat ANAF-ului au fost nerealist de mari. Mai mult, acesta pleda pentru renunţarea la scutirile legale la plata impozitelor astfel încât toată lumea să-şi plătească dările către stat. "Toţi bugetarii şi nu numai bugetarii, toţi cetăţenii acestei ţări ar trebui să ştie că bugetul este extrem de încordat şi a da mai mulţi bani cuiva înseamnă a tăia de la altcineva. Cauza pentru care bugetul este atât de încordat este faptul că veniturile bugetare în România sunt cele mai mici din Europa, 27% din produsul intern brut, faţă de 35-36% din produsul intern brut în ţări precum Cehia, Polonia sau Ungaria. (...). Nu ne comparăm nici cu ţările din vest, care au 42% din PIB. Deci, noi avem 27% din PIB, o plăcintă extrem de mică pentru care se bat extrem de mulţi oameni. Până nu înţelegem că trebuie să plătim taxele la stat toţi, pentru că atunci când s-a introdus cota unică, aşa s-a spus, facem o cotă unică mică, dar să plătească toţi. Ei bine, a doua zi după ce s-a introdus cota unică, au început telefoanele: nu ne daţi nouă, sectorului x o scutire, nouă sectorului y o taxă mai mică ş.a.m.d. Deci, atâta timp cât o mare parte sau multe părţi ale forţei de muncă refuză să plătească taxe sau au scutiri în sensul de a nu plăti taxe, asta este situaţia", a susţinut Valentin Lazea în luna iunie.

Potrivit economistului, sunt cel puţin două procente din PIB care se pierd la colectare prin scutiri legale de neplată a impozitelor, plus un procent din PIB din neplata TVA, care are alte cauze.

Jumătatea anului aduce rotaţia premierilor, dar şi schimbarea şefului de la Finanţe, Adrian Câciu fiind înlocuit de Marcel Boloş.

Printre priorităţile anunţate de noul ministru se numără reforma sistemului fiscal, cu accent pe colectarea veniturilor, diminuarea evaziunii fiscale şi eliminarea risipei bugetare. Totodată, Boloş arăta că este necesară reducerea deficitului bugetar pe termen mediu şi promitea măsuri stricte pentru optimizarea cheltuielilor publice, eliminarea risipei şi sporirea eficienţei alocării resurselor.

Boloş anunţa şi accelerarea digitalizării ANAF, pentru a creşte baza de colectare şi pentru a preveni evaziunea fiscală.

Tot în iunie, Marcel Boloş a lansat ideea unei restructurări obligatorii a facilităţilor fiscale, menţionând că toată lumea ar trebui să plătească contribuţia la sănătate.

"Noi suntem acum în situaţia în care facilităţile fiscale le-am cam amestecat cu politicile sociale. Noi suntem susţinătorii investiţiilor şi ai stimulării prin sistemul de facilităţi fiscale a investiţiilor aduse de mediul privat. Din acest punct de vedere, trebuie să schimbăm această paradigmă şi să trecem spre acest mod de a acorda facilităţile fiscale pentru investiţii pe care le atrage mediul privat. Vă spun drept că, aşa cum am precizat, noi avem un amestec de facilităţi fiscale cu politici sociale. Politica socială se poate face prin intermediul programelor pe care Guvernul le are şi, din acest punct de vedere, nu cred că ar trebui să le amestecăm atât de mult încât să generăm impactul de 75 de miliarde de lei", a explicat Boloş în data de 26 iunie.

* Premierul solicită urgentarea reducerii cheltuielilor bugetare, angajaţii din Finanţe protestează

Lucrurile se precipită peste vară, iar la începutul lunii august, premierul Marcel Ciolacu îi cere ministrului Finanţelor să urgenteze OUG privind reducerea cheltuielilor bugetare, pentru a se aplica de la 1 septembrie.

"Este nevoie de un stat mai suplu, este esenţial să reducem costuri şi să comasăm instituţii care se calcă pe picioare. Şi trebuie să facem asta chiar de la 1 septembrie, nu de anul viitor şi, mai ales, nu după alegeri", a declarat, la vremea respectivă, Marcel Ciolacu.

În acest context, peste 15.000 de angajaţi din Finanţe pornesc un protest spontan, pentru a-şi arăta nemulţumirea faţă de proiectul de reducere a cheltuielilor bugetare care vehicula măsuri precum plafonarea sporului de condiţii vătămătoare la 1.000 de lei, neacordarea indemnizaţiei de hrană şi a voucherelor de vacanţă pentru cei cu venitul brut peste 10.000 lei, anularea posturilor vacante, desfiinţarea biroului şi funcţiei de şef birou.

În toamna acestui an, economistul-şef al Băncii Naţionale vorbea despre o Românie ajunsă la scadenţă, despre o ţară care a avut un model de creştere economică bazat pe consum, prin scăderea fiscalităţii şi prin importuri şi care acum trebuie să achite nota de plată.

"Primul mesaj are de-a face cu mirarea care există în mediul de afaceri că, vezi Doamne, în ultimii ani economia mergea foarte bine, zbârnâia şi anul ăsta cine ştie ce accident s-a întâmplat, cineva, un ministru de finanţe n-a fost atent sau un director de la buget n-a fost atent şi pe o situaţie care altminteri era foarte roz şi foarte bună şi ca o maşină care, vezi Doamne, performa, a greşit cineva şi ne-a băgat într-o problemă. Eu vreau să spun (...) că din 2015 s-a mers în mod deliberat pe forţarea creşterii prin consum, printr-un consum mai mare decât oferta internă, adică prin importuri şi an de an lucrul ăsta s-a promovat şi a convenit tuturor. Hai să fim serioşi! Deci modelul de creştere pe consum, prin scăderea fiscalităţii, prin creşterea de importuri şi prin deficite a fost foarte convenabil. S-ar fi văzut acest lucru şi anul trecut, dacă nu era criza energetică şi inflaţia care a rezultat. S-ar fi văzut şi din 2020-2021, dacă nu era pandemia şi consumul nu ar fi fost reprimat din cauza aceea. Dar, toată lumea a tăcut, s-a complăcut. A zis maşina merge, nu s-a uitat că, vorba domnului Dăianu, era cu benzină de import", a spus Valentin Lazea.

* Măsurile fiscale pentru asigurarea sustenabilităţii financiare sunt asumate în toamnă, în Parlament

După mai multe variante ieşite "pe surse" în spaţiul public, la sfârşitul lunii septembrie, Guvernul adoptă un pachet de măsuri fiscale pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, pentru care şi-a asumat răspunderea în Parlament.

Pachetul cuprinde măsuri care se aplică din acest an, precum renunţarea la scutirea de impozit pe veniturile angajaţilor din IT mai mari de 10.000 de lei şi introducerea plăţii contribuţiei de sănătate pentru angajaţii din construcţii, agricultură şi industrie alimentară. Totodată, pentru a preveni o scădere a veniturilor nete în aceste sectoare, autorităţile au decis majorarea salariilor minime, în construcţii la 4.582 de lei, şi în agricultură şi industria alimentară, la 3.436 de lei.

Mare parte a măsurilor din pachet se vor aplica însă din ianuarie 2024. Este vorba despre impozitarea cu 1% din cifra de afaceri a microîntreprinderilor care realizează o cifră de afaceri de până la 60.000 euro şi cu 3% pentru cele cu afaceri de peste 500.000 euro. Totodată, se va aplica un impozit minim de 1% din cifra de afaceri pentru companiile cu venituri de peste 50 milioane euro, un impozit suplimentar pentru bănci de 2% pe cifra de afaceri în 2024 şi 2025 şi un impozit suplimentar de 0,5% din cifra de afaceri pentru companiile mari din sectorul de petrol şi gaze, cu afaceri de peste 50 milioane euro. Va creşte la 19% cota de TVA pentru livrarea de bere fără alcool şi de alimente cu zahăr adăugat, al căror conţinut total de zahăr este de minimum 10g/100g produs şi se majorează accizele pentru alcool şi băuturi alcoolice, precum şi pentru produse din tutun prelucrat.

De asemenea, se va introduce un impozit special pentru bunurile scumpe precum case şi maşini.

Voucherele de vacanţă vor fi majorate la 1.600 lei, dar se va plăti contribuţie de asigurări de sănătate de 10% şi se vor acorda doar persoanelor cu venituri nete sub 8.000 lei.

Începând cu data de 1 iulie 2024, se are în vedere modificarea cotei de impozit pentru veniturile realizate de persoanele fizice a căror provenienţă nu poate fi dovedită prin introducerea unei cote de 70%, aceasta având ca scop creşterea conformării voluntare a contribuabililor, cu implicaţii favorabile asupra creşterii încasărilor bugetare.

Pachetul vine şi cu o serie de măsuri pentru diminuarea cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat. Astfel, se propune diminuarea cu cel puţin 25% a funcţiilor de demnitate publică de secretar de stat, consilier de stat/subsecretar de stat/vicepreşedinte şi a funcţiilor de demnitate publică asimilate acestora, desfiinţarea posturilor vacante şi a funcţiei de şef birou.

Pe de altă parte, cuantumul amenzilor a fost mărit în zona activităţilor economice ilicite, iar faptele contravenţionale au fost actualizate şi au fost introduse altele noi.

Proiectul de Lege privind unele măsuri fiscal bugetare a fost avizat nefavorabil de Consiliul Economic şi Social (CES), care a arătat că măsurile de reducere a cheltuielilor sunt neconvingătoare şi vor avea efecte negative asupra economiei. Organizaţia a acuzat şi timpul scurt avut la dispoziţie pentru dezbaterea proiectului.

De altfel, reacţiile cu privire la pachetul guvernamental au venit chiar înainte de asumarea răspunderii în Parlament, atât din partea consultanţilor cât şi a mediului de afaceri.

Daniel Anghel, Partener, coordonator servicii fiscale şi juridice PwC România a precizat, la acel moment, că Ministerul Finanţelor ar putea încasa 6,2 miliarde de lei suplimentar la bugetul statului prin aplicarea impozitului minim pe cifra de afaceri, acesta având de altfel, şi cel mai important impact dintre toate modificările. Consultantul a explicat, însă, că impozitarea cifrei de afaceri este o practică aproape inexistentă în ţările dezvoltate, tocmai pentru că mărimea cifrei de afaceri nu înseamnă implicit şi profituri pe măsură. El avertizează că acest impozit va încetini ritmul de creştere economică într-un context oricum volatil şi descurajează investiţiile, cu precădere cele asumate de companii pe termen scurt şi mediu.

Un calcul realizat de compania de consultanţă Deloitte a arătat că mai mult de 1.000 de companii ar urma să plătească suplimentar după introducerea pragului minim de impozitare iar statul va încasa în plus 6,5 miliarde de lei.

"Din analizele noastre, ne-am uitat pe baza datelor la 2022 ca să avem o imagine cât de cât estimativă asupra impactului, am constatat că ar fi afectate din acest top 1.000, ar fi afectate 70% din companii. Adică pentru 70% dintre ele pragul minim ar fi mai mult decât impozitul pe profitul curent. Asta şi pentru că nu se iau în calcul pierderile. Adică o societate care într-un an are pierderi va plăti totuşi acest prag minim, ceea ce este puţin contraintuitiv, pentru că vorbim de un impozit numit impozitul pe profit. Deci, practic asta e o contradicţie, să spunem, de termeni şi de principialitate a legii. Am încercat şi o împărţire a acestor 1.000 de companii pe tipuri de activităţi. Sigur, aici vorbim şi de mari companii multinaţionale, dar vorbim şi de foarte multe companii româneşti", a spus Alexandra Smedoiu, partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

Multe aspecte problematice ale măsurilor fiscale au fost semnalate şi de Radu Burnete, directorul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, acesta subliniind chiar că tot ceea ce ţine de reducerea cheltuielilor şi combaterea evaziunii fiscale rămâne la nivel de promisiune undeva în viitor. "Îmi aduc aminte că în septembrie 2022, când Guvernul României a adoptat la fel de intempestiv un pachet pentru preţurile la energie, am spus că nu va trece o lună până ne vom întoarce să-l amendăm. Şi aşa a fost. Acum cred la fel, că aceste măsuri fiscale vor necesita multe ajustări pe măsură ce guvernanţii vor înţelege unde au greşit. Ce semnalăm acum, după asumare? Tot ceea ce ţine de reducerea cheltuielilor şi combaterea evaziunii fiscale rămâne la nivel de promisiune undeva în viitor şi măsurile nu ni se par foarte convingătoare. Aşteptăm să ni se arate repede că ne-am înşelat şi că banii vor fi cheltuiţi mai eficient şi evaziunea fiscală va fi redusă drastic şi repede", a menţionat Burnete.

De asemenea, patronatele consideră că taxarea cifrei de afaceri a marilor companii este o măsură antieconomică ale cărei efecte se vor vedea foarte repede în multe industrii şi apoi în preţuri mai mari.

În plus, eliminarea facilităţilor fiscale sau creşterea salariului minim au aplicabilitate la câteva zile de la intrarea în vigoare a acestui pachet, aceasta fiind "o gravă încălcare a principiului predictibilităţii fiscale.

Reprezentanţii Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie au arătat că proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung conţine prevederi care periclitează capacitatea furnizorilor de energie de a mai finanţa schemele de plafonare, o nouă taxă afectând decisiv resursele financiare disponibile.

Consiliul Fiscal consideră de bun augur pachetul de măsuri fiscal-bugetare, dar insuficient, fiindcă această ecuaţie a consolidării nu se poate rezolva exclusiv pe partea de cheltuieli, ci trebuie crescute şi veniturile fiscale, a declarat, în octombrie, Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal.

"România trebuia să schimbe macazul. Deşi noi coborâserăm cu deficitul bugetar, de la cel consemnat în anul pandemiei ne-am dus către 7% din PIB în 2021, era riscul să ne oprim, consolidarea să nu înainteze. Şi un asemenea pachet era absolut necesar. Şi eu consider, şi noi la Consiliu apreciem că este un pachet insuficient şi nu pentru că a venit Fondul Monetar şi a făcut consultările (...) Şi nu pentru că experţii Fondului au spus că este un pachet insuficient. Într-adevăr, acest pachet poate să aducă între 0,9% şi 1,4% din PIB ameliorare a situaţiei finanţelor publice. În acest an, ultima noastră evaluare arată că deficitul ar fi peste 6% dacă nu se iau măsuri de restrângere a cheltuielilor. Măsurile fiscale nu au cum să aibă un impact semnificativ în 2023. Deci fără măsuri semnificative de control al cheltuielilor (...) deficitul s-ar situa în jur de 6%, ca să nu spun peste 6% din PIB în acest an. Va fi foarte greu să ajungem la 5,5% dar se poate. Important este să se dea acest semnal", a explicat Dăianu.

* FMI recomandă reforme adiţionale

De asemenea, delegaţia FMI prezentă în toamnă la Bucureşti, a recomandat reforme adiţionale care să reprezinte 2% din PIB menţionând că pachetul fiscal este un pas în direcţia potrivită.

Experţii FMI consideră că principalele măsuri la care autorităţile de la Bucureşti ar trebui să se gândească sunt: eliminarea scutirilor, privilegiilor şi lacunelor rămase, o nouă eficientizare a TVA, implementarea unui impozit reformat pe proprietate şi utilizarea politicii fiscale pentru a promova utilizarea eficientă a energiei şi, mai larg, încurajarea tranziţiei la o economiei cu emisii neutre de carbon.

Pe de altă parte, instituţia financiară internaţională menţionează că taxa pe cifra de afaceri impusă băncilor şi marilor companii pune o povară incorectă asupra companiilor cu marje reduse şi ar putea reduce intermedierea financiară.

În plus, reprezentanţii FMI subliniază că politica fiscală trebuie să fie bine planificată şi comunicată în mod clar pentru a oferi predictibilitate gospodăriilor şi firmelor. "Modificările ad-hoc de taxe, ca răspuns la nevoi fiscale urgente, creează incertitudine şi subminează capacitatea de planificare. În acest sens, înfiinţarea unei divizii de politică fiscală la Ministerul Finanţelor este binevenită. Aceasta ar trebui să ajute la dezvoltarea unei strategii de venituri pe termen mediu şi la planificarea, concepere şi analizarea politicilor fiscale înainte de concepere şi implementare. Creşterea predictibilităţii cheltuielilor cu pensiile şi salariile din sectorul public este de asemenea importantă şi reformele planificate în aceste domenii, în contextul PNRR, sunt vitale", precizează sursa citată.

O altă iniţiativă care a stârnit rumoare în spaţiul public a fost aceea de limitare a plăţilor cash, iniţiativă care, potrivit prim-ministrului, a aparţinut ANAF, iar rolul său era acela de a combate evaziunea. După mai multe reacţii negative, autorităţile au renunţat la intenţie, arătând că societatea nu este pregătită pentru despărţirea de numerar.

Nu s-a renunţat însă la creşterea taxării în domeniul jocurilor de noroc.

La începutul lunii octombrie, Ministerul Finanţelor a stabilit niveluri mai ridicate pentru taxele aferente licenţei de organizare şi de exploatare a jocurilor de noroc, care se plătesc anual, precum şi a taxelor speciale şi a garanţiilor depuse de companii. De asemenea, toţi operatorii vor fi obligaţi să aibă sediul fiscal în România şi să plătească în România taxe şi impozite.

Pe de altă parte, actul normativ interzice comercializarea alcoolului în sălile de jocuri de noroc.

În apropierea lunii cadourilor, Guvernul a mai adoptat o ordonanţă vizând limitarea cheltuielilor cu evenimentele de sfârşit de an care nu mai pot depăşi media plăţilor din cursul anului.

O premieră pe care o consemnează 2023 este că România nu a făcut rectificare de buget în cursul anului, ministrul Finanţelor explicând că prin modalitatea alocării banilor de la Fondul de rezervă bugetară există un control asupra ţintei de deficit bugetar.

După primele 10 luni din acest an, deficitul bugetar a urcat la 3,97% din PIB. În ce măsură autorităţile îţi vor atinge noua ţintă, de 5,5% din PIB, rămâne de văzut iar pentru anul electoral care vine nu mai sunt aşteptate alte modificări. O reformă fiscală adevărată promite ministrul Boloş în 2025.