Institutul Naţional de Statistică (INS) a lansat, din această lună, un newsletter lunar care sintetizează cei mai importanţi indicatori statistici publicaţi în cursul lunii anterioare, a anunţat marţi instituţia.
Astfel, INS a transmis deja primul newsletter care cuprinde indicatorii publicaţi în cursul lunii octombrie.
Potrivit datelor statisticii, România acumulează, în fiecare an, deficite comerciale de dimensiuni mari la produsele agro-alimentare.
"Cererea populaţiei şi a industriei agro-alimentare este cu mult mai mare decât producţia naţională pentru produse agro-alimentare. La multe dintre acestea, avem un potenţial de producţie ridicat, dar, din păcate, din cele mai diverse motive, importurile acestora sunt de dimensiuni mari.
Importăm mult, deși producem în țară
Dintre aceste produse la care înregistrăm, cel puţin în ultimii ani, deficite comerciale importante, menţionăm numai câteva: carnea de porc, merele, laptele, smântâna etc. Pentru alte produse agro-alimentare obţinute în urma prelucrării materiilor prime, cererea internă a populaţiei este satisfăcută într-o proporţie destul de mare prin import, realizat, în cea mai mare parte, din ţări ale UE.
Amintim, în acest sens, numai câteva dintre aceste produse: zahăr, brânză de vacă, dulciuri etc. Oare cât de mult ar spori deficitul comercial la produsele agricole, dacă nu s-ar înregistra şi excedentele comerciale la produse agricole ce sunt incluse în trei capitole (Capitolul 10 - Cereale, Capitolul 1 - Animale vii şi Capitolul 10 - Seminţe) dintre cele 23 de capitole în care sunt incluse produsele agro-alimentare?", se menţionează în comunicat.
Astfel, pe parcursul primelor opt luni din acest an, România a importat produse în valoare de aproape 85,3 miliarde euro şi a exportat produse de numai 63,3 miliarde euro, înregistrând în aceste condiţii un deficit de aproape 22 miliarde euro, precizează sursa citată. Mai mult, deficitul înregistrat pe parcursul perioadei din acest an pentru produsele ce fac obiectul activităţii de comerţ exterior a crescut cu 4,9% în raport cu rezultatele obţinute pentru aceeaşi perioadă a anului trecut.
"În cazul comerţului exterior cu Alimente şi animale vii, constatăm că, în primele opt luni din 2025, s-au importat mărfuri în valoare de peste 7,5 miliarde euro şi s-au exportat în valoare de 4,1 milioane euro, înregistrând-se un deficit de 3,4 miliarde euro. Toate acestea, în condiţiile în care exporturile din această perioadă au crescut cu 8,3% în raport cu cele din aceeaşi perioadă din anul trecut, iar importurile au crescut cu 3,1%.
În aceste condiţii, notăm că schimburile comerciale cu Alimente şi animale vii au contribuit la deficitul comerţului cu mărfuri înregistrat în primele opt luni cu nu mai puţin de 15%. Câteva aspecte sunt relevante în evaluarea capacităţii României pentru asigurarea consumului alimentar al populaţiei din producţie proprie şi de reducere a deficitului comercial extern în perioada următoare", se arată în document.
Reprezentanţii INS susţin că România este ţara cu potenţialul agricol cel mai ridicat la nivel european
"Dimensiunea şi caracteristicile agriculturii din ţara noastră, în context comunitar, rezultă în mod evident din câteva date statistice: deţinem 7,2% din suprafaţa agricolă utilizată în ţările din Uniunea Europeană; pe fondul fărâmiţării excesive a exploataţiilor agricole, deţinem aproape o treime (32,7%) din totalul exploataţiilor agricole existente la nivel european; an de an, obţinem mai mult de 10,7% din producţia de cereale la nivel european, iar la unele produse agricole (porumb, grâu, floarea soarelui etc.) suntem printre producătorii cei mai importanţi dintre ţările europene", precizează INS.
Conform sursei citate, România înregistrează excedent comercial semnificativ numai la trei capitole de produse agro-alimentare, şi anume: cereale, seminţe şi animale vii.
"Produsele incluse în cele trei capitole sunt din categoria materiilor prime agricole cu o valoare adăugată redusă; mai mult, producţia acestora este influenţată într-o mare măsură de condiţiile climaterice, iar preţurile de vânzare sunt dependente de evoluţiile de pe principalele pieţe internaţionale", susţin reprezentanţii INS.
Totodată, INS menţionează că România este o ţară atipică la nivelul UE dacă avem în vedere că mai mult de 46% din populaţia rezidentă locuieşte în mediul rural.
"Din punct de vedere al asigurării consumului alimentar al acestei populaţii, trebuie avute în vedere următoarele aspecte: fenomenul de îmbătrânire al populaţiei din mediul rural este mult mai accentuat decât în mediul urban; producţia agricolă în gospodării pentru multe produse agricole de bază s-a redus în ultimul timp, iar consumul de produse agro-alimentare se asigură prin procurarea acestora din reţeaua comercială care s-a extins mult în ultimul timp şi în mediul rural.
În 2024, deficitul comercial extern al ţării a fost de 33,4 miliarde euro
În aceste condiţii, o parte importantă a populaţiei, care în trecut îşi asigura necesarul de produse agro-alimentare din producţie proprie, astăzi, dar mai ales în viitor, este obligată să apeleze la achiziţionarea de produse de pe piaţa liberă", se mai arată în document.
Potrivit Statisticii, la nivelul anului 2024, deficitul comercial extern al ţării a fost de 33,4 miliarde euro, din care 4,9 miliarde euro, reprezentând 14,7% din deficitul balanţei comerciale cu bunuri la produsele agro-alimentare.
"Mai mult, un număr de 31 produse agro-alimentare de bază din consumul zilnic al populaţiei a generat un deficit de peste 4 miliarde euro la nivelul anului 2024; tot la nivelul acestui an, s-au înregistrat deficite mari la produse agro-alimentare importante în consumul populaţiei (la carnea de porc s-a înregistrat deficit de peste un miliard euro, la brânza de vaci de peste 400 milioane euro; la un produs tradiţional, precum bulionul, mai mult de 90% din consumul intern se asigură numai din import etc.)", se precizează în comunicat.
Comentează