Premium
Premierul Florin Cîțu, ministrul Justiției, Stelian Ion, vicepremierului Dan Barna și fostul premier Dacian Cioloș, dar și alți reprezentanți ai puterii printre care fostul minitru Vlad Voiculescu și europarlamentarul Rareș Bogdan, au afectat independența Justiției în dosarul „10 august”, potrivit raportului Inspecției Judiciare, scrie Mediafax.
Sesizarea a fost făcută de un judecător CSM după ce afirmațiile publice ale politicienilor legate de clasarea dosarului.
„Se situează în afara limitelor admisibile ale discursului public într-un stat de drept abordarea ministrului justiţiei, reprezentant al unei formaţiuni politice şi persoană vătămată în cauză, de a promite adoptarea unor acte normative care să diminueze statutul judecătorilor şi procurorilor, ca „remediu” al dispunerii/pronunţării unor soluţii apreciate de acesta ca neîntemeiate şi nelegale”, consideră Inspecția Judiciară.
„Opiniile și concluziile emise au avut un puternic impact negativ asupra întregului sistem judiciar şi a credibilităţii justiţiei în rândul opiniei publice, prin exprimarea unor suspiciuni cu privire la independenţa judecătorilor şi procurorilor atât sub aspect instituţional, ca sistem judiciar, cât şi funcţional, la nivel individual”, se mai arată în raport.
La data de 2 martie 2021, pe pagina de facebook a ministrului Justiţiei, Stelian Ion, a fost postat următorul mesaj:
„Am fost pe 10august 2018 în Piaţa Victoriei alături de familie, prieteni şi colegi. Am văzut ce s-a întâmplat acolo. Am inhalat gaze lacrimogene, iar unii dintre prietenii sicolegi i mei au fost bătuţi si răniţi. (…) Nici nu am să vă împărtăşesc emoţiile şisentimentele mele legate de acest subiect. Ca cetăţean, eu, unul, ştiu ce am de făcut în această privinţă.(…)Nu există stat de drept fără o justiţie independentăşi funcţională. De aceea anomaliile sistemice trebuie înlăturate. Şi tocmai acesta este unul dintre obiectivele mandatului meu. Privind în ansamblu, sistemul de justiţie are nevoie de o reformă profundă, iar legile după care funcţionează trebuie îmbunătăţite. Sistemul pe care îl aşezăm acum le vagaranta şi copiilor noştri că pot trăi aici, într-o ţară civilizată, în care domneştelegea, unde furtul este pedepsit ferm, iar munca este premiată. O ţară în care îşi pot exprima opiniile fără să li se pună pumnul în gură şi fără să fie gazaţi sau bătuţi.”
La datele de 2 şi 3 martie 2021, în cadrul mai multor emisiuni tv (B1TVemisiunea Dosar de politician, ora 22:10, emisiunea Ştirile B1TV, ora 09:17), Rareş Bogdan, europarlamentar PNL, a declarat următoarele:
„…astăzi din păcate, după decizie, după ce judecătorii au decis cădosarul nu se redeschide şi că cei 4 şefi ai Jandarmeriei din acest dosar în fruntecu Cucoş, Sindile şi cu Cazan scapă fără nici un fel de cost în faţa cetăţenilor şi aistoriei, am avut, încă o dată, imaginea unei ţări abandonate, unde Justiţia nu funcţionează, unde Justiţia umblă cu capul spart (…)”
La data de 3 martie 2021 premierul Florin Cîţu, în cadrul mai multor emisiuni radio-tv (DIGI FM, Ştiri, ora 15:02, DIGI 24 HD, Ştiri ora 14:01) a afirmat următoarele:
-„Nu pot să comentez decât ca cetăţean că sunt dezamăgit e adevărat căvedem că în România nimeni nu a tras în noi în decembrie, nimeni nu răspunde pentru mineriade şi avem iarăşi aici un eveniment care e foarte greu să găsimresponsabili. În ceea ce mă priveşte, mă voi asigura că niciodată cetăţenii României nu vor mai avea de suferit de pe urma unui stat abuziv, aşa cum au fost aceste de situaţii. Am stat de vorbă cu ministrul Justiţiei, vom vedea dacămai există alte căi de atac, dacă se poate ceva sau nu în acest moment. Aşteptopinia experţilor în această situaţie.”
- „…este o decizie a Tribunalului şi nu pot să comentez decât ca cetăţean.Că sunt dezamăgit, este adevărat, că vedem că în România nimeni nu a tras în noi - nu? -în decembrie, mineriadele... Nu răspunde nimeni pentru mineriade şi avem, iarăşi, aici încă un eveniment în care este foarte greu să găsimresponsabili. În ceea ce mă priveşte, mă voi asigura că niciodată cetăţenii României nu vor mai avea de suferit de pe urma unui stat abuziv, aşa cum au fost aceste situaţii”, iar la întrebarea reporterului referitoare la posibilitatea atacării soluţiei, acesta a afirmat că „Am stat de vorbă cu ministrul justiţiei.Vom vedea dacă există alte căi de atacat, dacă se poate face ceva sau nu înacest moment. Vă daţi seama, că aştept opinia experţilor în această situaţie.”
Inspecția Judiciară a mai constatat:
„Din analiza afirmaţiilor personalităţilor publice, reprezentanţi ai puterii executive şi legislative, preluate şi comentate ulterior în mass-media, se acreditează ideea lipsei unei anchete efective a procurorului de caz, ratificată de soluţia pronunţată de judecătorul de cameră preliminară, cu încălcarea principiului legalităţii procesului penal consacrat de art.2 din Codul de procedură penală, iar soluţia pronunţată ar fi una care nu are la bază o analiză a realităţii faptice în raport cu dispoziţiile legale incidente.
Astfel, în afara principiului separaţiei puterilor în stat consacrat de Constituţia României, autorii emit verdicte, stabilesc vinovăţii şi exercită un adevărat control de legalitate al actelor procurorilor şi al hotărârii judecătoreşti în afara oricărui cadru legal, plecând de la unicul argument factual legat de multitudinea plângerilor penale formulate în legătură cu evenimentul şi lipsa audierii tuturor acestor persoane vătămate, deşi, în sine, numărul acestora nu este un argument care să justifice depăşirea limitelor legale şi reprezintă chestiuni care pot fi analizate în cursul procesului penal fie de către procuror, fie de către judecător.
Cu atât mai puţin poate fi considerat că are suport factual, câtă vreme o parte dintre aceştia au fost participanţi la acţiunea de protest din data de 10 august 2018 sau/şi autori ai unor plângeri penale în legătură cu evenimentele din 10 august 2018.
Ori, nimeni nu poate fi judecător/procuror în propria cauză şi este cu atât mai grav a-şi aroga astfel de calităţi, persoane cu calităţi oficiale în stat (executiv, legislativ, europarlamentari).
Chiar dacă afirmaţiile lansate în spaţiul public sunt justificate de analiza unui subiect larg mediatizat, în care acuzele la adresa procurorilor de caz şi judecătorului care a pronunţat hotărârea au fost din cele mai diverse (prin acreditarea ideii de soluţionare prin încălcarea nomelor care guvernează desfăşurarea procesului penal, prin presupuse intervenţii asupra procurorilor şi judecătorilor) nu trebuie omisă calitatea şi poziţia celor care formulează astfel de afirmaţii, limita limbajului public fiind în mod cert depăşită atunci când sugerează ideea că o anumită cauză nu a fost instrumentată şi judecată corect, în limitele legii, şi că se aşteaptă de la celelalte puteri ale statului să identifice modalităţi de schimbare a unei soluţii definitive.
În mod particular, apreciem că se situează în afara limitelor admisibile ale discursului public într-un stat de drept abordarea ministrului Justiţiei, reprezentant al unei formaţiuni politice şi persoană vătămată în cauză, de a promite adoptarea unor acte normative care să diminueze statutul judecătorilor şi procurorilor, ca „remediu” al dispunerii/pronunţării unor soluţii apreciate de acesta ca neîntemeiate şi nelegale.
Ori, prin adoptarea unei asemenea poziţii de forţă şi formularea unor aprecieri negative cu privire la activitatea judiciară desfăşurată de procurori şi judecători în dosarul analizat se induce în rândul opiniei publice ideea că statutul judecătorilor şi procurorilor poate depinde de soluţiile „favorabile” ministrului justiţiei pe care aceştia le dispun/pronunţă, urmând a fi „pedepsiţi” în cazul în care soluţiile nu sunt cele aşteptate.
Raportat la situaţia de fapt, dar şi la cadrul legal care defineşte independenţa sistemului judiciar şi limitele libertăţii de exprimare, se poate concluziona că aceste postări şi interviuri, alături de alte interviuri realizate cu alte persoane/asociaţii civice care au formulat denunţuri/plângeri penale în legătură cu evenimentele petrecute la 10 august 2018 şi preluate în emisiuni radio şi tv, precum şi în articolele de presă analizate au generat reacţii şi comentarii ample atât din partea realizatorilor, cât şi din partea autorilor, în cadrul cărora, plecând de la o singură cauză, au fost exprimate opinii şi au fost emise concluzii cu caracter de generalitate, cu un puternic impact negativ asupra întregului sistem judiciar şi a credibilităţii justiţiei în rândul opiniei publice, prin exprimarea unor suspiciuni cu privire la independenţa judecătorilor şi procurorilor atât sub aspect instituţional, ca sistem judiciar, cât şi funcţional, la nivel individual.
Prin urmare, se apreciază că au fost depăşite limitele admisibile ale discursului public, aşa cum sunt protejate de dispoziţiile art. 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care consacră libertatea de exprimare.
Este adevărat că dreptul la libertatea de exprimare este un drept constituţional, însă nu este însă unul absolut, acesta fiind susceptibil de anumite restrângeri, în ipoteza în care folosirea libertăţii de exprimare este îndreptată împotriva unor valori pe care statul le poate în mod legitim apăra, cum ar fi independenţa şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.
Potrivit legislaţiei interne, dreptul la liberă exprimare nu poate fi exercitat cu încălcarea acestui principiu.”
De asemenea, în verificările făcute, inspectorii judiciari au analizat şi postarea de pe Facebook făcută de preşedintele României, Klaus Iohannis, referitoare la dosarul „10 august”.
