Premium
Mesajele cu tentă extremistă din România au câteva surse clare și o țintă și mai precisă în acest an cu patru tipuri de alegeri: tinerii. Este concluzia unui nou studiu cu privire la comportamentul tinerilor între 18 și 35 de ani pe rețelele sociale.
Atunci când Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a intrat în Parlament, în urmă cu patru ani, 40% dintre alegătorii partidului aveau sub 35 de ani.
Partidul a luat 9% dintre voturile totale, iar de atunci s-au desprins alte formațiuni.
Principalul vector de imagine a rămas Alianța pentru Unirea Românilor, dar a apărut și partidul S.O.S. al senatoarei Dianei Șoșoacă.
Pe lângă aceasta, alți foști membri ai AUR au fondat partide noi sau câștigă susținători pe rețelele sociale de pe urma mesajelor extremiste.
-Unul dintre partidele născute din AUR este LUP - Liga pentru Unificarea Patrioților.
-Un altul este PPR - Partidul Patrioții Români. Mihai Lască, ales în Parlament pe listele AUR, se lăuda cu invitațiile de la Ambasada Rusiei pentru a crește vizibilitatea acestei formațiuni.
-Un al treilea partid este POT - Partidul Oamenilor Tineri - al cărui principal promotor este Anamaria Gavrilă care este una dintre cele mai populare femei politician din România de pe TikTok.
În ciuda acestor scindări, sondajele de opinie din ultimele luni arată că șansele acestor formațiuni de a fi votate sunt triple față de alegerile din 2020.
Creșterea TikTok și înmulțirea mesajelor extremiste
TikTok este principala rampă de lansare a mesajelor extremei drepte și platforma cu cea mai mare ascensiune printre utilizatorii de social media din România.
Înaintea ultimelor alegeri, în februarie 2019, în România existau 175.000 de utilizatori de TikTok cu vârste între 14 și 65 de ani.
Doi ani mai târziu, numărul acestor utilizatori a ajuns la 5,3 milioane și a depășit Instagram, care avea un pic peste 5 milioane.
La finalul 2023, rețeaua de socializare chineză a crescut la 7,58 de milioane de utilizatori, cu peste 1,2 milioane față de anul precedent.
Tinerii cu vârste între 18 și 34 de ani reprezintă majoritatea utilizatorilor de TikTok din România, adică peste 95%, arată raportul think-tank-ului românesc Global Focus, care a studiat impactul mesajelor politice pe rețelele sociale.
Același segment de vârstă reprezintă aproape 63% dintre utilizatorii Instagram, rețea socială deținută de compania Meta/Facebook.
Facebook - rețeaua socială cu cei mai mulți utilizatori din România, 9,5 milioane - are doar 40% dintre utilizatori cu aceste vârste, arată Statista.
Cum își promovează Rusia mesajele prin urmașii antisovieticilor
Majoritatea românilor nu simpatizează cu Rusia, percepută prin prisma moștenirii sovietice.
Conform sondajelor de opinie, încrederea românilor în Rusia și în Vladimir Putin a ajuns în ianuarie 2024 la aproximativ 7% .
Cu toate acestea, politicieni de extrema dreaptă reușesc să ajungă la electorat cu discursuri care preiau teme ale Moscovei și fac scoruri bune pe rețelele sociale.
Se întâmplă asta, spune un raport al think-tankului românesc Global Focus, din cauza unui paradox: promotorii acestor mesaje sunt asociați în mentalul public cu mitul care înconjoară originile extremei drepte românești și care are ca fundament mișcarea fascistă interbelică Garda de Fier, una puternic antisovietică.
O poziționare fățișă pro-Rusia ar reprezenta un risc. De aceea, cu mici excepții, toți aceștia evită să comenteze deciziile Moscovei. Susțin în schimb interesele Kremlinului prin atacarea Ucrainei și a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
„Narativele împotriva regimului de la Kiev au găsit un pământ fertil în mentalul românesc.
Românii erau deja predispuși la un anumit grad de suspiciune în privința tratamentului discriminatoriu aplicat de autoritățile ucrainene etnicilor români din sudul Ucrainei. Pe acest fond, mesajele anti-Ucraina au avut impactul dorit” - arată raportul Global Focus.
Iar o parte dintre politicienii care tradițional se afișau la evenimentele de la Ambasada Rusiei au evitat să o facă la începutul lui 2024.
Cauzele radicalizării tinerilor
Raportul think-tank-ului românesc Global Focus arată cauzele sociologice ale succesului mesajelor extremiste pe rețelele sociale.
-Nereprezentarea. „Simțindu-se nereprezentați și rupți de discursul politic, tinerii români se află la un risc semnificativ de radicalizare, fiind deosebit de vulnerabili la vocile extremiste care urmăresc să capitalizeze pe seama frustrărilor și dezangajării lor, exploatând în același timp canalele lor preferate de informare și comunicare cu o eficiență din ce în ce mai mare”, spune analiza.
-Educația. Nivelurile scăzute de educație, coroborate cu dificultățile economice și lipsa oportunităților profesionale sau educaționale - în special în zonele rurale defavorizate sau în zonele urbane mai mici - sunt alte câteva criterii de radicalizare. În acest context, influencerii online care au o agendă anti-UE, anti-NATO, anti-Ucraina, pro-Rusia reușesc ușor să-i manipuleze.
Pe lângă narațiunile extremiste transmise prin intermediul rețelelor de socializare, mesajele ajung la destinatari și prin intermediul presei tradiționale, al demonstrațiilor publice, al activităților de networking, al trainingurilor și al campaniilor de recrutare.
-Percepția & încrederea. Aproape două treimi dintre români cred că direcția în care merge țara este greșită, iar încrederea în politicieni și în instituții este pe un trend descrescător, arată un sondaj INSCOP din ianuarie 2024.
-Dezinteresul. Cei mai mulți tineri români, spune Global Focus, nu sunt interesați de politică și nu se implică în activități politice, iar părerea lor despre democrație este predominant negativă. În plus, România are una dintre cele mai scăzute rate de opinii pozitive despre democrație din Uniunea Europeană - aproximativ 20% dintre intervievați consideră că „democrația nu este o formă bună de guvernare” și peste 23% sunt de acord că „în anumite circumstanțe, dictatura este mai bună decât democrația”.
Totul se suprapune pe absența unor modalități eficiente pentru ca tinerii să participe la luarea deciziilor din societate.
Deși există inițiative și programe menite să încurajeze participarea tinerilor în viața politică, legislația actuală nu oferă modalități clare și eficiente pentru ca aceștia să fie implicați în procesul decizional, cred experții think-tank-ului.
Ignorate sunt și preocupările și propunerile politice ale asociațiilor de tineri din România. În plus departamentele de tineret ale partidelor politice au o activitate limitată, concentrându-se mai mult pe aspecte precum crearea de rețele și recrutare.
Cum au acoperit politicieni din zona AUR nevoia resimțită de tineri
În august 2021, AUR a lansat organizația de tineret sub numele de TAUR. Aceasta avea ca principale obiective promovarea conservatorismului, a patriotismului, a credinței creștine și a familiei tradiționale, alături de libertate, în rândul tinerilor.
TAUR a pus bazele Consiliului Național de Tineret și și-a extins rețeaua prin filiale locale în toată țara, organizând programe de internship, evenimente publice, proteste și campanii de recrutare, inclusiv inițiative caritabile și întâlniri informale. O strategie eficientă a fost menținerea unei prezențe constante pe social media, în special pe Facebook, Instagram și TikTok.
În octombrie 2023, sub sloganul „Vin patrioții - 2024”, membrii TAUR au participat la Școala Politică „Tinerii pentru România”, unde au abordat teme controversate precum educație versus școală, patriotism versus globalism sau familia tradițională versus LGBTQ+.
Au participat la cursuri de oratorie, drept și economie și au ascultat vorbitori precum Gheorghe Piperea, un avocat și politician de extremă dreapta.
Înaintea alegerilor din 2024, TAUR a lansat campania națională de recrutare „Fii vocea generației tale” și a încercat să-și extindă baza de susținători dincolo de profilul tipic al partidului.
Această strategie a inclus proteste, precum cel organizat la ceremonia de deschidere a anului universitar la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) din București, în octombrie 2023.
În același timp, organizația a fost implicată în incidente controversate, cum ar fi încercarea fostei sale președinte de a intra în clădirea Parlamentului cu patru gloanțe în geantă.
În primăvara anului 2023, deputata independentă Anamaria Gavrilă a fondat Partidul Tinerilor (POT), o nouă formațiune politică naționalistă și tradiționalistă, axată pe ideea de a salva identitatea și viitorul națiunii române.
În același timp, alte organizații de extremă dreapta, cum ar fi Neamunit, Noi Românii și Casus Belli - care au gravitat în jurul lui George Simion, președintele AUR - își concentrează acțiunile pe recrutarea și formarea tinerilor.
Organizațiile își folosesc prezența pe rețelele de socializare pentru a răspândi mesaje mobilizatoare și pentru a organiza tabere de pregătire și școli de vară.
De exemplu, Casus Belli organizează tabere naționaliste, unde tinerii sunt instruiți în diverse activități, de la sporturi de luptă la practici religioase, sub sloganul luptei împotriva progresismului și a imigranților care sunt percepuți ca o amenințare la adresa națiunii, arată raportul Global Focus.
Aceste organizații tind să utilizeze și activități caritabile pentru a-și legitima acțiunile și pentru a dilua conținutul extremist al mesajelor lor pe rețelele de socializare.
Studii de caz: politicienii George Simion & Diana Șoșoacă și influencerița Dana Budeanu
La fel ca în media clasică, politicienii și vedetele sunt cele mai bune vehicule de promovare a mesajelor. La asta, se adaugă apartenența dinainte de implicare politică la grupuri nișate și extrem de omogene.
Daniela Burciu, expert al think-tankului Global Focus, spune că a identificat o serie de mesaje și teme comune în rândul celor monitorizați, deși uneori par a fi pe poziții antagonice.
„În general sunt ideologic similari, iar agenda lor este mai mult sau mai puțin aliniată celei de la Moscova și cuprinde narative îndeosebi îndreptate împotriva sprijinului acordat Ucrainei, inclusiv din perspectiva tratamentului «discriminatoriu» al autorităților de la Kiev față de românii din Cernăuți, ori împotriva NATO, UE sau SUA”, explică Burciu.
Președintele partidului AUR, George Simion, provine din comunitatea ultrașilor de fotbal și ulterior a obținut sprijin politic din activismul său unionist și din campaniile antiestablishment.
„În calitate de președinte al AUR, George Simion s-a prezentat ca un lider politic naționalist de extremă dreapta, populist din punct de vedere economic, antielită, antiimigrație și regresiv social”, spune raportul Global Focus.
Potrivit acestui document, Simion se concentrează în discursul său „pe înlocuirea establishmentului politic, prioritizarea industriilor și companiilor naționale în detrimentul celor străine, drepturile minorităților românești din alte țări, relația România-Moldova, precum și pe probleme sociale legate de protecția familiei tradiționale, în special printr-o agendă înrădăcinată în Biserica Ortodoxă și îndreptată în special împotriva comunității LGBTQ+”.
Printre temele extremei drepte abordate de Simion, mai spune raportul, se numără și cea conform căreia România este în pragul distrugerii din cauza unor factori interni și externi și că tinerii sunt singura generație care o mai pot salva pentru că sunt singurii necompromiși de sistem, iar asta le-ar legitima preluarea puterii, inclusiv prin violență.
Aceleași teme de discurs se regăsesc întocmai și la Diana Șoșoacă, lidera partidului S.O.S. România.
Stilul lui George Simion de a se adresa publicului tânăr reiese din discursul de la organizația de tineret a AUR, când trece de la retorica fricii la cea a responsabilizării.
„Veți descoperi, dacă nu ați descoperit deja, că sunteți puțini în cercul vostru de prieteni, puțini care gândiți, puțini care sunteți interesați de istorie, de politică, de ceea ce se întâmplă în societate. Nu vă lăsați descurajați de asta. [...] În ritmul actual, în 15, 20, 25 de ani România nu va mai exista. [...] Dacă ați ales AUR, atunci trebuie să știți că sunteți probabil ultima șansă pe care o mai are națiunea noastră de a se opune curentului care ne distruge națiunea.”
În acest fel, îi face pe tineri să se simtă valorizați pentru că „doar” noile generații - despre care se presupune că nu sunt încă corupte de sistem - pot interveni și salva țara de la dispariție. În acest fel, George Simion susține că este liderul care s-ar ridica din rândurile lor și le-ar acoperi interesele.
Personalizarea ofertei politice este o altă metodă de a atrage tinerii. În august 2023, el a promis că, dacă partidul său va ajunge la guvernare, tinerii din diaspora vor primi case gratuite dacă aleg să se întoarcă în România.
Studiul impactului politicienilor a fost făcut pe TikTok și Instagram, platformele unde tinerii sunt cel mai bine reprezentați, platforme mai puțin la îndemâna politicienilor main-stream.
Un hashtag cu sute de milioane de vizualizări
Experta Daniela Burciu spune, pentru Europa Liberă, că, la finalul lunii ianuarie, doar hashtagul #danabudeanu de pe TikTok adunase peste 790 de milioane de vizualizări. Diana Șoșoacă și George Simion aveau și ei peste 270 de milioane de vizualizări fiecare.
„Din analiza mea a rezultat că nu este suficient să te uiți la cifrele aferente paginilor oficiale (impresii, urmăritori, etc.) ale acestor persoane publice pentru a le evalua impactul pe rețelele sociale, întrucât cele mai multe se bucură de distribuirea conținutului pe un număr dificil de estimat de alte conturi, pagini sau grupuri, care le preiau și amplifică mesajele”, explică Daniela Burciu.
Cel mai la îndemână proces de distribuire suplimentară este cel de „memeificare” - transformarea unui discurs toxic în conținut umoristic, cum s-a întâmplat în cazul discursurilor lui Dana Budeanu, Corneliu Vadim Tudor sau Diana Șoșoacă.
„În opinia mea, un astfel de proces contribuie la normalizarea unor idei și comportamente extremiste, în special în rândul tinerilor care încă se află în proces de descoperire a identității lor, inclusiv a celei politice”, explică Burciu.
„Rupeți-le! Veniți cu mine și vă voi învăța cum să conduceți țara”, este discursul cu care Diana Iovanovici-Șoșoacă îi atrage, la rândul său, pe tineri.
Susținătoare asumată a Kremlinului, ea s-a poziționat ferm împotriva guvernului ucrainean după invazia pe scară largă a Rusiei și a fost unul dintre puținii parlamentari care au vizitat Ambasada Rusiei la București după escaladarea conflictului.
Lidera S.O.S. a acuzat, în repetate rânduri, cu Ucraina „fură” teritoriul românesc și a răspândit dezinformări despre discriminarea minorității românești din Ucraina.
Prezența în social media înseamnă și „responsabilizarea” tinerilor. La o petrecere rave în aer liber din București, liderul S.O.S. apare într-o serie de videoclipuri online cu tineri influenceri TikTok, adresându-se publicului lor: „Șoșo aici! Spargeți-i! E viața voastră, e țara voastră, e viitorul vostru, veniți cu noi și hai să conducem România! Pentru că voi veți fi cei care o veți face, iar eu vă voi învăța cum!”.
Un alt influencer face apel la violență împotriva actualilor lideri - „o să le dăm un șut în gură” - cu râsul de aprobare tacită al lui Șoșoacă.
În octombrie 2023, Șoșoacă a vorbit în Parlament despre lipsa oportunităților de implicare a tinerilor în politică și a introdus un proiect de modificare a Legii Tineretului, cu responsabilități sporite pentru autorități în ceea ce privește tinerii și participarea acestora la procesele decizionale, la nivel local și național.
„Lovește-o și instaurează teroarea, o faci pentru binele comunității și devii eroul grupului” - mesajul îi aparține Danei Budeanu, un creator de modă.
Experții spun că este unul dintre cei mai prolifici transmițători ai mesajelor extremei drepte, culminând cu mesajul că „interviul cu Putin reprezintă o lecție de istorie și naționalism”.
Extremism și alegeri
Experții spun că impactul mesajelor de extremă dreapta se va vedea cel mai bine la finalul lui 2024, când se vor fi încheiat toate rundele de alegeri din acest an. Riscul creșterii extremei drepte este însă doar o componentă a acestei acțiuni de îndoctrinare online.
„Formarea identităților lor și căutarea unui sens al scopului în timpul unei perioade de tulburări internaționale, provocări economice și polarizare socială, poate duce spre frustrare și nemulțumire față de instituțiile politice, care pot fi ușor învinuite și care, adesea, par să le ignore cu totul nevoile și interesele”, se arată în raport.
Europa Liberă a cerut puncte de vedere de la cei trei actanți nominalizați în acest articol. Până la momentul publicării, niciunul nu a răspuns demersurilor noastre.
preluare Europa Liberă via Rador Radio România
