Institutul Lumii Arabe din Paris, navigând între cultură şi diplomaţie, se apropie de 40 de existenţă fragilizat financiar, dar cu ambiţia de a înlătura "neînţelegeri" şi "fantasme" despre o regiune a lumii în plină efervescenţă, afirmă noua sa preşedintă, Anne-Claire Legendre, relatează marţi AFP, potrivit Agerpres.
"Am sentimentul că lipsesc chei de înţelegere a lumii arabe şi că suntem deosebit de bine poziţionaţi aici pentru a le putea pune la dispoziţie", a declarat, într-un interviu pentru France Presse, diplomata de carieră Anne-Claire Legendre (46 de ani), care i-a urmat în această funcţie în februarie fostului ministru francez al culturii, Jack Lang, nevoit să plece din cauza legăturilor sale cu infractorul pedofil american Jeffrey Epstein.
Între deschiderea marţi a unei expoziţii despre cetatea libaneză Byblos, un apropiat audit intern şi relaţiile cu ţările arabe lovite de război, dosarele fierbinţi se acumulează pe biroul parizian al fostei consiliere a preşedintelui Emmanuel Macron, încăpere care beneficiază de o panoramă extraordinară asupra Senei.
Aspectul probabil cel mai semnificativ ţine de întrebările legate de identitatea însăşi a acestei instituţii inaugurate în 1987, susţinută de Franţa şi de 22 de ţări din Liga Arabă şi care trebuie uneori să îşi justifice motivul existenţei.
"Suntem aici pentru a crea o mai bună înţelegere între Franţa şi lumea arabă, fiind un instrument util atât statelor, cât şi coeziunii naţionale prin dezvăluirea acelei părţi de influenţă arabă care face parte din noi", explică prima femeie la conducerea institutului, vorbitoare de limbă arabă şi fostă purtătoare de cuvânt a Ministerului francez de Externe.
Potrivit acesteia, din cauza istoriei coloniale franceze "această parte de influenţă arabă s-a infuzat în totalitatea realităţii noastre politice, culturale, inclusiv în gusturile noastre, fie ele vizuale sau gastronomice şi trebuie să putem vorbi cu calm despre ea".
Un lucru care nu este deloc evident în vremuri de tensiuni identitare şi de creştere a curentelor politice ostile imigraţiei care ar putea privi cu ochi răi cei 12,4 milioane de euro din bani publici alocaţi anual institutului prin intermediului Ministerului de Externe sub a cărui tutelă se află.
Cu un an înaintea alegerilor prezidenţiale, Legendre, ca diplomat cu experienţă, nu se arată dispusă să dea curs "ficţiunii politice", ci priveşte spre viitor.
"Constat că statul a fost mereu alături de această instituţie timp de 40 de ani," subliniază ea. "Este un instrument al influenţei sale, al puterii sale, aşadar mi s-ar părea că este în interesul Franţei să continue să o susţină."
Cu un an înaintea celei de-a 40-a aniversări a Institutul Lumii Arabe, Anne-Claire Legendre se vede nevoită să acorde atenţie finanţării, care a devenit necesară după ce ţările arabe au renunţat în 2014 la a asigura în mod regulat 40% din buget.
"Care este modelul economic pentru viitor? Cum implică acesta participarea arabă? Este aceasta finanţare pentru funcţionare? Finanţare pe proiect? Aceasta explorăm în acest moment", explică Anne-Claire Legendre.
În opinia sa, Institutul Lumii Arabe (care primeşte anual 750.000 de vizitatori) ar trebuie să se îndrepte mai mult către public, în special oferind mai multe cursuri de limba arabă.
"Aceste cursuri sunt foarte solicitată astăzi de cetăţenii noştri, dar există o lipsă de capacitate în cadrul învăţământului naţional, iar predarea în incinte culturale a putut, pe de altă parte, să fie văzută ca potenţial problematică de către autorităţile noastre. Noi, în ceea ce ne priveşte, oferim un cadru republican", consideră preşedinta instituţiei.
Prin aceste şi prin alte acţiuni, miza este aceea de a menţine legături cu tineretul arab care, potrivit institutului, nu mai priveşte către Europa aşa cum o făcea înainte.
"Trebuie să construim naraţiuni, un imaginar comun pentru că, dacă nu mai reuşim să creăm legături cu această parte a lumii, ea se va întoarce către alte geografii", a estimat Anne-Claire Legendre, care atribuie culturii un rol primordial în soluţionarea crizelor din Orientul Mijlociu.
Potrivit ei, "cultura serveşte la deblocarea amintirilor care s-au construit prin opoziţie, a naraţiunilor care par ireconciliabile".
Comentează