Manuscrisele de la Marea Moartă, descoperite acum aproape 80 de ani, oferă o privire prețioasă asupra vieții comunităților evreiești de acum peste 2.000 de ani. Acestea sunt fragmente de pergament care includ atât texte vechi din Biblia ebraică, cât și reguli pentru gestionarea comunităților în perioade de criză. Totuși, majoritatea sulurilor nu precizează date exacte, lipsind mențiuni clare despre domnia vreunui monarh.
Până acum, specialiștii au folosit metode precum stilistica scrisului și datarea cu radiocarbon pentru a le încerca să le fixeze temporal. Recent, un nou instrument a fost adus în prim-plan: Inteligența Artificială.
Un studiu publicat în PLOS ONE a introdus modelul de învățare automată Enoch, numit așa după profetul Enoh. Acest model analizează date bazate pe carbon-14 și structura scrisului, oferind rezultate similare cu ale experților umani în 80% dintre cazuri.
În ceea ce privește restul, modelul a sugerat unele date mult mai vechi, uneori cu până la 100 de ani. Această diferență ar putea reconfigura teoriile despre alfabetizarea și răspândirea religiei în Orientul Apropiat antic.
AI-ul, un instrument de lucru similar cu un microscop pentru un biolog
Cercetătorii subliniază că inteligența artificială este doar un instrument de lucru, similar cu un microscop pentru un biolog. Mladen Popović, unul dintre autorii studiului, subliniază aceasta.
Una dintre descoperirile notabile ale modelului Enoch privește stilurile de scriere, cum ar fi stilul „Herodian”, care pare acum să fie mai vechi decât domnia regelui Irod, sugerând o tranziție mai complexă între tipurile de scriere.
Cu toate acestea, în anumite cazuri, datele AI confirmă concluziile clasice, cum ar fi analiza sulului 4Q114. Acesta conține texte din Cartea lui Daniel, iar datele propuse de AI susțin estimările anterioare umane.
Paleograful Christopher Rollston afirmă că paleografia, deși poate fi considerată subiectivă de către unii, este o știință interpretativă similară arheologiei.
În pofida evoluțiilor tehnologiei, Drew Longacre avertizează că AI și paleografia, în absența unor repere clare, nu pot garanta precizie maximă. Scrisul este un proces profund uman cu variații unice, greu de capturat complet de către tehnologiile automate.
Comentează