O analiză a două tablouri din muzeele din SUA şi Italia, realizate de artistul flamand din secolul al XV-lea Jan van Eyck, a ridicat o întrebare: ce s-ar întâmpla dacă niciunul dintre ele nu ar fi fost realizat de Van Eyck?
"Sfântul Francisc de Assisi primind stigmatele", numele dat picturilor aproape identice, nesemnate, expuse în Muzeul de Artă din Philadelphia şi în Muzeele Regale din Torino, reprezintă două dintre puţinele lucrări păstrate ale unuia dintre cei mai mari maeştri ai artei occidentale, venerat pentru portretele sale naturaliste şi subiectele religioase, informează news.ro.
Singura problemă este că niciuna dintre versiuni nu ar putea fi de fapt realizată de mâna sa.
Testele ştiinţifice care au implicat inteligenţa artificială asupra picturilor, efectuate de Art Recognition, o companie elveţiană care colaborează în cercetare cu Universitatea Tilburg din Ţările de Jos, nu au reuşit să detecteze niciuna dintre pensulele lui Van Eyck. S-a concluzionat că pentru pictura din Philadelphia rezultatul a fost de „91% negativ”, iar la versiunea din Torino a fost „86% negativ”.
Till-Holger Borchert, unul dintre cei mai importanţi cercetători ai operei lui Van Eyck şi director al Muzeului Suermondt-Ludwig din Aachen, a declarat că descoperirile referitoare la Van Eyck susţin ipoteza cercetătorilor care au sugerat că ambele versiuni sunt picturi de atelier - realizate în atelierul artistului, dar nu neapărat de către acesta.
El a afirmat că, deşi a fost „surprins” de analiză, aceasta ridică noi întrebări care trebuie explorate.
Dr. Carina Popovici, directorul executiv al Art Recognition, a declarat că procentele negative atât de ridicate pentru aceste picturi sunt deosebit de dramatice. În contrast, o analiză a unei alte picturi a lui Van Eyck - "Portretul Arnolfini", care se numără printre cele mai populare picturi din National Gallery din Londra - a arătat că probabilitatea ca aceasta să fie autentică este de 89%.
Ea a spus că a fost surprinsă de rezultate: „Mă aşteptam ca, dacă o pictură era negativă, cealaltă să fie pozitivă. Dar nu, ambele au ieşit negative”.
Specialista a declarat pentru The Guardian: „Bănuiesc că muzeele din Philadelphia şi Torino nu vor fi fericite. Nu sunt veşti bune pentru aceste picturi”. Muzeele din Philadelphia şi Torino au fost contactate pentru comentarii. Criticii au susţinut că starea picturilor şi restaurările ulterioare pot afecta analiza bazată pe inteligenţa artificială a pensulelor.
Dr. Noah Charney, un istoric de artă care a discutat concluziile iniţiale ale picturii din Philadelphia în podcastul său, a descris analizele anterioare ale Art Recognition ca fiind „remarcabil de precise” şi a spus că rezultatul negativ pentru ambele picturi a fost atât de surprinzător încât au fost efectuate teste mai aprofundate pentru a confirma rezultatele.
El a spus că se aştepta ca tabloul din Torino să fie confirmat ca fiind al lui Van Eyck, iar versiunea din Philadelphia să se dovedească a fi o copie, fie din atelierul artistului, fie ulterioară.
„Rezultatele negative sugerează că ambele tablouri sunt lucrări de atelier, ceea ce ar putea însemna că avem un original pierdut care era mai mult opera lui Van Eyck decât aceste două”, a spus el.
„Dacă o lucrare provine din atelierul lui Van Eyck, asta nu înseamnă neapărat că el a pictat fizic toate aspectele acesteia”, a spus el în podcastul său. „Aceasta este o concepţie greşită pe care oamenii o au din secolul al XIX-lea despre artistul singuratic dintr-o mansardă din Paris, care bea absint, fumează ţigări, poartă beretă şi realizează singur toate aspectele lucrării”.
Van Eyck este considerat unul dintre pionierii picturii în ulei. „Van Eyck nu a inventat pictura în ulei, dar a perfecţionat-o atât de bine încât toţi ceilalţi păreau să lucreze în umbra lui timp de secole”, a spus Charney. „Suprafeţele sale strălucesc de lumină în detalii atât de fine încât ai nevoie de o lupă pentru a le vedea în întregime. Fiecare piatră, fir de păr, reflexie şi sclipire pare să fie redată cu o claritate supranaturală.
„Această capacitate de a face cotidianul luminos este motivul pentru care mulţi îl consideră nu numai un mare pictor, ci şi unul dintre cei mai mari observatori ai realităţii din întreaga artă occidentală. Şi totuşi, în ciuda faimei sale, opera lui Van Eyck care s-a păstrat este redusă: mai puţin de 20 de tablouri sunt recunoscute universal ca fiind realizate de mâna sa”.
Galeria Naţională din Londra se pregăteşte să organizeze o expoziţie de portrete ale lui Van Eyck în luna noiembrie.
Printre analizele anterioare, Art Recognition a detectat până la 40 de tablouri false care erau oferite pe eBay în 2024. De asemenea, în 2021 a concluzionat că tabloul „Samson şi Dalila” al lui Rubens, expus la Galeria Naţională, era „91% negativ”, susţinând criticii care au pus îndelung la îndoială faptul că ar fi fost pictat de maestrul flamand din secolul al XVII-lea.
Comentează