Preşedintele Centrului Român al Energiei, Corneliu Bodea, a vorbit într-un interviu acordat Agerpres despre lipsa de personal calificat în domeniu, dar şi despre faptul că principala provocare energetică a României ține de mentalitate.
AGERPRES: Se tot vorbeşte despre creşterea capacităţilor de energie regenerabilă, despre reducerea emisiilor, însă noi avem şi o altă problemă: eficienţa energetică. Ce trebuie făcut pe partea asta?
Corneliu Bodea: Eu cred că aţi sesizat foarte corect. Între ţintele pe care ni le-am asumat, inclusiv în acest program-cadru Fit for 55, cea mai grea ţintă pe care o are România de îndeplinit este cea legată de eficienţă energetică. Asta este provocarea cea mai mare, din mai multe motive. Unele ţin de faptul că noi avem un stoc de clădiri, dar nu numai de clădiri, ci şi de instalaţii, care sunt vechi, nu au fost concepute pentru a servi acestui obiectiv de eficienţă energetică. Mai mult decât atât, chiar proiectarea lor, a reţelelor de distribuţie de energie, de exemplu, a fost gândită pentru a servi altor scopuri economice. Au fost centralizate pentru nişte mari zone industriale care astăzi au dispărut, motiv pentru care forma în care noi utilizăm reţelele energie electrică, dar şi de gaze, astăzi este ineficientă.
În plus, noi am beneficiat de ceea ce s-a numit falsul pozitiv, ţintele faţă de care ne raportam fiind stabilite cândva la începutul anilor '90, şi ne arătam o lungă perioadă de timp ca fiind campionii Europei la eficienţă energetică din simplul motiv că s-au închis nişte centre mari energofage care nu aveau eficienţă. Astăzi avem noi ţinte şi o nouă linie de referinţă, ceea ce va fi greu de asumat.
Un alt lucru care mă îngrijorează şi mai tare este cel legat de mentalitate. Avem instalaţii vechi, o să investim, le putem înnoi. Avem clădiri neizolate termic, s-a început deja destul de mult fie reabilitate. Dar cu mentalitatea va fi mult mai greu. Nu avem o mentalitate pro-eficienţă energetică. În criza preţurilor la energie de anul trecut îmi aduc aminte că - sigur, Guvernul a intervenit un pic cam prea curajos după părerea mea şi a plafonat preţul la energie - mergeai pe bulevard şi observai cum toate cafenelele aveau, vara, aer condiţionat în interior şi uşile larg deschise. Acesta este un exemplu de lipsă de eficienţă şi un exemplu de mentalitate greşită. Mentalitatea asta ori se va schimba în foarte mult timp, ori vom fi forţaţi să ne-o schimbăm. Şi, din păcate, una dintre metodele prin care vom fi forţaţi să ne schimbăm va fi faptul că preţul, costul cu energia, va creşte semnificativ. Şi observăm că, mai ales companiile, dar şi persoanele private, din ce în ce mai mulţi se gândesc să pună panouri fotovoltaice, să facă diverse.
Deci eu cred că atingerea ţintei cu privire la eficienţa energetică pe care ne-am asumat-o va fi extrem de dificilă şi cred că nici nu avem cadrul legal potrivit. Va trebui urgent o revizie la Legea eficienţei energetice pentru a putea să începem să facem paşi în această direcţie.
Penurie de specialiști
AGERPRES: În ultima perioadă, o problemă ridicată tot mai mult este legată forţa de muncă, de lipsa de personal calificat. În sectorul energetic ce măsuri sunt avute în vedere pentru a combate această penurie?
Corneliu Bodea: Este un risc major şi aş putea să îndrăznesc să-l numesc multidimensional, pentru că noi suntem într-o situaţie specială, în Europa cel puţin, în sens negativ. Pe de o parte, avem această problemă cu educaţia, cu sistemul de educaţie care a desfiinţat şcolile profesionale, ceea ce a dus la o penurie majoră de tehnicieni, specialişti în diverse domenii. Din altă perspectivă, o altă mare problemă este legată de generaţii. Noi acum ne apropiem, mai ales în zonele care beneficiază de diverse facilităţi pentru ieşirea la pensie, noi ne apropiem foarte repede de perioada în care aşa numiţii decreţei vor ieşi la pensie. Decreţeii, dacă e să calculez eu bine, se află acum undeva între 50 şi 60 de ani şi îi vom avea ieşiţi la pensie în curând şi vor trebui înlocuiţi. Dacă ne uităm la marea majoritate a companiilor, media de vârstă depăşeşte bine 40 de ani şi este peste 50 de ani mai ales la această categorie a muncitorilor, electricienilor, instalatorilor, oameni cu pregătire medie, şcoli profesionale etc.
O altă dimensiune negativă care se adaugă celor două deja expuse este emigraţia. România este una dintre ţările cu cel mai mare procent din Europa din punctul ăsta de vedere. La un moment dat îmi aduc aminte că erau nişte statistici că emigrau mai mulţi decât din Siria când era războiul, sau pe acolo. Deci suntem campioni la acest exod şi trebuie să vă spun că pleacă deopotrivă oameni foarte specializaţi, cu studii superioare, dar şi foarte mulţi specialişti şi tehnicieni.
Este motivul pentru care Ordonanţa celebră 114 nu a fost rea atunci când a stabilit un stimulent, o scutire de la plata unor impozite pentru aceste categorii care lucrează în infrastructură, energie, construcţii, pentru că asta a dat companiilor posibilitatea să-i plătească mai bine pentru a-i ţine în ţară. Şi s-a simţit acest lucru. Acum, sigur, aceste facilităţi ajung la maturitate şi încet-încet vor fi retrase, dar sperăm că oamenii o să plece mai puţin, o să scadă acest exod de meseriaşi, de muncitori. Este o provocare majoră. Este un pic cam târziu pentru perioada despre care vorbim noi, aşa ca ţinte în tranziţia energetică, 2030, chiar 2035, este timp puţin să reorganizăm sistemul educaţie ca să apucăm să şi beneficiem de nişte generaţii. Şi cred că vom fi forţaţi să specializăm oameni la locul de muncă, ceea ce facem din ce în ce mai mult şi recomand tuturor companiilor să nu stea să aştepte, să se implice, să genereze proiecte cu şcolile, ei singuri, ca să îşi specializeze personalul. Asta va fi o soluţie. Şi să importăm personal. Cât de dificil ni se pare şi cultural şi din multe perspective, vom ajunge în această situaţie. Am ajuns deja în anumite sectoare, deocamdată cu livrările de diverse, dar vom ajunge şi la energie.
Comentează