Europarlamentarul Cătălin Ivan a vorbit despre problemele cu care se confruntă Uniunea Europeană, despre terorism, criza refugiaților, în cadrul unui interviu acordat PoliticScan.
Totodată, eurodeputatul a explicat ce statut are în PSD, dacă și-ar asuma o candidatură la Primăria Capitalei, ce părere are despre noua conducere a partidului, dar a oferit și o serie de explicații și lămuriri cu privire la demisia lui Victor Ponta din fruntea Guvernului.
Mai multe puteți afla citind interviul de mai jos:
Junker a vorbit de o Europă cu două viteze. Cum s-a văzut în PE declarația? Ce poziție ar trebui să aibă România față de aceste demersuri care par că ne îndreaptă și mai mult spre periferia UE? Avem puterea să schimbăm cursul lucrurilor într-un mod în care să ne fie favorabil?
Junker este un politician de dreapta, un finanțist care vede lucrurile foarte pragmatic, de multe ori foarte contabilicește. Eu cred că analiza trebuie să fie mult mai profundă și, oricum, în PE declarația nu a fost primită deloc cu căldură, nici măcar din partea celor din PPE. Sigur era doar o discuție ipotetică, în viitor ar trebui gândit un mecanism astfel încât cei din zona euro să aibă o anumită dinamică, iar cei din afară să aibă altă strategie care să îi apropie de zona euro. În acest moment UE este cu două viteze și într-adevăr țările care sunt în zona euro au politici comune, inclusiv monetare, iar cei din afara zonei sunt lăsați, din păcate, la marginea Europei și nici nu sunt șanse mari să ajungă țările membre ale zonei euro. Un exemplu poate fi concurența neloială pe care țările avansate - bogate o fac țărilor din afara zonei euro, dar membre UE, în domeniul atragerii investițiilor străine. Sunt foarte multe concesii fiscale, reduceri de taxe, ba chiar taxe zero pentru companiile care merg și investesc în țări dezvoltate, concensii fiscale pe care țările mai puțin dezvoltate nu le pot oferi. Și astfel se face că tot țările bogate sunt cele care atrag mai multe investiții, se dezvoltă, crează mai multe locuri de muncă și oferă șanse reduse celorlalți să aibă aceeași dezvoltare economică și să creeze premisele intrării în zona euro.
Credeți că 2019 este un termen realist pentru adoptarea monedei euro de către România?
Eu cred că nu ar trebui să discutăm de termene, să ne fixăm ani, ci să stabilim pași concreți pentru aderarea României la zona euro. Sunt foarte multe lucruri pe care trebuie să le îndeplinim concret, după care să vedem dacă e 2018, 2019 sau 2020. Nu trebuie să ne grăbim să intrăm, dar nici să renunțăm la acest obiectiv. Cred că economia României trebuie să îndeplinească anumite criterii foarte clare, pe care dacă le va îndeplini atunci foarte bine, să intre în zona euro pentru că sunt multe avantaje și intrăm într-un grup select de țări, dar dacă nu îndeplinim criteriile atunci nu ar trebui să ne grăbim pentru că ar putea să ne aducă prejudicii. Dacă economia României nu e pregătită, iar noi stabilim doar un obiectiv politic pentru că vrem că în mandatul unuia sau altuia să se întâmple acest lucru, vom suferi cu toții.
De ce credeți că Marea Britanie vrea să iasă din UE? Cum ne va afecta pe noi, românii un posibil BREXIT?
Marea Britanie nu a fost niciodată în UE. A avut un statut aparte și dacă râmâne în zona euro este pentru că britanicii nu s-au considerat niciodată europeni, nu au considerat că fac parte din Europa continentală, au fost separați de-a lungul istoriei. Asta este mentalitatea în Marea Britanie, este foarte mult euroscepticism și atunci toate politicile, toate guvernele au avut o atitudine rezervată față de UE pentru a nu pierde electorat. Și dacă va rămâne Marea Britanie va fi tot un membru rebel al UE, care va pune anumite condiții, care nu va accepta unele condiții de la Bruxelles, care se va implica cu măsură în construcția europeană. Sperăm să rămână în UE pentru că suntem mai puternici împreună, dar construcția europeană nu a pornit cu Marea Britanie și nici acum nu este un pilon principal al UE. Locul Marii Britanii este în UE, dar dacă vor decide cetățenii britanicii că e bine să iasă, va ieși. Eu sper că nu se va ajunge acolo pentru că sunt foarte multe probleme pe care le are UE și un BREXIT ar fi o lovitură greu de gestionat. Abia am evitat GREXIT-ul.
Ce șanse mai sunt ca România să intre în spațiul Schengen?
Eu cred că nu este o miză în acest moment. România nu are de ce să forțeze intrarea într-un spațiu care nu mai funcționează de facto. Uitați-vă la controalele la graniță ale multor state din spațiul Schengen, garduri puse între state membre ale UE. Este semi - suspendată acest spațiu Schengen. Prin urmare până nu trece această criză a refugiaților, până nu se încheie discuțiile cu sistemul de repartizare al refugiaților, până nu se liniștesc apele și nu învățăm din lecția acestei crize eu cred că nu are sens să forțăm o aderare pentru că, deocamdată, este foarte important să vedem ce nu a funcționat la granițele UE, de ce FRONTEX-ul nu și-a făcut datoria, de ce acele culoare de acces pentru imigranți - refugiați nu au fost controlate, monitorizate, de ce luptătorii ISIS au reușit să intre în spațiul european și să producă nenorociri?!? Nu știm în acest moment câți sunt (n. red. teroriști) - sunt semne mari de întrebare. Serviciile de Informații nu au colaborat, serviciile belgiene și cele franceze nu au comunicat deloc și dacă ar fi făcut asta atentatele de la Paris ar fi fost, cu siguranță, evitate. Sunt foarte multe discuții care trebuie să aibă loc și multe decizii care trebuie luate repede, la sfârșitul anului acesta sau la începutul anului viitor, pentru ca viitoarele atentate să fie dejucate la timp, să se creeze o colaborare mai bună în spațiul UE, o colaborare mai bună a cetățenilor europeni, o securizare mai bună a frontierelor, după care, bineînțeles, să redeschidem discuțiile despre spațiul Schengen. Nu cred că e momentul acum.
Cum ați evalua poziția pe care România a avut-o în criza refugiaților (în special al doilea vot împotriva cotelor obligatorii de la consiliul JAI)?
Neinspirată pentru că nu despre cei 3.000 - 4.000 de refugiați era vorba, ci despre o criză fundamentală a UE, care după criza financiară punea în discuție chiar existența UE. Uitați-vă ce se întâmplă cu atentatele, cu spațiul Schengen, cu frontierele, cu lipsa de solidaritate între statele membre, cu apariția partidelor naționaliste care sunt pe val și câștigă alegeri importante (cum se întâmplă acum în Franța). Deci toate aceste fenomene fac ca însăși construcția UE să fie pusă în pericol. În momente de genul asta e nevoie de mai multă Europă, de mai multă solidaritate, de o mai mare deschidere a statelor către colaborare, către căutarea unor soluții comune. Ne-am opus unor cote gratuit, ca să spun așa, pentru că nu cred că România nu își permite să cazeze și să hrănească 4.000 de familii disperate, care au fugit din calea războiului. Dincolo de partea umană a discuției, cred că era momentul prielnic ca România să fi arătat mai multă solidaritate și deschidere către susținerea proiectului european.
Cum văd socialiștii europeni problema refugiaților? Cum se raportează la ea?
Inițial social democrații europeni le-au spus că avem nevoie de solidaritate. Trebuie să îi ajutăm necondiționat. Sigur că acesta este principiul în care credem și asta trebuie făcut. Dar sigur că această solidaritate trebuie dublată de o responsabilitate față de cetățenii europeni, pentru că trebuie să vedem foarte clar câți dintre cei care caută azil în Europa sunt refugiați și câți sunt imigranți care caută pur și simplu un trai mai bun. Să vedem câți dintre cei care vin în UE sunt un pericol clar, real pentru securitatea, viața celor din UE. Avem un conflict deschis, sunt soldați - luptători ISIS care s-au înfiltrat printre refugiați și au ajuns în UE. Sigur trebuie să îi ajutăm pe cei în suferință, de-a lungul secolelor și europenii au fost imigranți, dar trebuie să vedem cum gestionăm lucrurile astfel încât să evităm alte tragedii ca cele de la Paris.
Dar la problema terorismului care, iată, cuprinde chiar inima Europei? Ce soluții au socialiștii europeni?
Se discută în aceste momente despre un pachet mai amplu, dincolo de identificarea și transmiterea informațiilor despre pasagerii care folosesc liniile aeriene, este vorba despre mai multe puteri pentru Europol, o mai bună colaborare între serviciile de informații din Europa, pentru că între Paris și Bruxelles e distanță de o oră și ceva cu trenul. Este o greșeală fundamentală că cei aflați pe lista de monitorizare la Bruxelles nu s-au aflat pe lista de monitorizare a celor de la Paris, când puteau să ajungă foarte ușor dintr-un punct în altul. Uitați-vă la atentatele dejucate în Germania...erau organizate de teroriști care se aflau în Franța, iar norocul a fost că francezii au anunțat și așa s-a evitat o tragedie. Trebuie să fie o colaborare mult mai clară, eficientă, iar Europolul să aibă puteri sporite. Trebuie identificate toate măsurile pentru identificarea și monitorizarea potențialilor teroriști care s-ar afla în Europa ca alte atentate să nu mai aibă loc.
Dacă ar fi să dați o notă de la 1 la 10 colegilor dvs. europarlamentari - Cristian Preda, Cristian Bușoi, Siegfried Mureșan și Monica Macovei, atât cât le cunoașteți activitatea, ce note le-ați da?
Nu le cunosc activitatea în detaliu pentru că fiecare suntem foarte ocupați cu propria activitate și nici nu sunt în comisie cu niciunul dintre ei, dar trei sunt deja la al doilea mandat și asta e deja o confirmare, au căpătat o experiență și mă îndoiesc că nu au o activitate bună, iar despre Siegfried, deși e tânăr, am auzit numai lucruri bune.
POLITICĂ INTERNĂ
Care mai sunt relațiile dvs. cu PSD acum?
Sunt membru cu drepturi depline, am avut o discuție cu noua conducere a partidului și cred că lucrurile s-au rezolvat. Sigur că mă voi implica în campaniile de anul viitor și este la fel de important pentru mine, ca și pentru ceilalți colegi, să câștigăm alegerile și să formăm Guvernul. Nu am discutat despre funcții pentru că nu mă interesează, este important să câștigăm alegerile și atâta timp cât lucrurile merg într-o direcție bună, nu am cum să fiu de acord. Sunt bucuros că acest nou cod de conduită intră în vigoare, că avem criterii foarte clare, chiar și mai dure decât la PNL, de selectare a candidaților. Sper să fi înțeles cu toții mesajul transmis de români în alegeri, între alegeri și când au ieșit în stradă și să ne adaptăm cerințelor societății.
Care a fost motivul pentru care era să fiți exclus din partid?
Mi-e greu să spun pentru că a fost ca o spirală. Totul a plecat de la acel vot împotrivă, când doar eu și Ion Iliescu ne-am opus excluderilor celor trei (n.red. Mircea Geoană, Marian Vanghelie și Dan Șova), apoi au fost tot felul de declarații cu care nu am fost de acord, răspunsul a fost puțin mai agresiv și așa am răspuns și eu. Fiind o perioadă tensionată când era așa amestec de supărare că am pierdut alegerile, de nesiguranță cu privire la viitorul fiecăruia dintre noi, neîncredere cu privire la viitorul partidului, așa că am văzut lucrurile diferit, a fost un moment dificil. Nimic nu recomanda totuși o excludere a unora dintre colegi, spun și acum că a fost o greșeală că cei trei au fost excluși. Bineînțeles, nu doar subiectiv, pe statut, pe orice analiza obiectivă, și exluderea mea ar fi fost o greșeală dacă s-ar fi întâmplat, dar de fapt nu a fost o excludere că eu mă transferasem la altă organizație. În fine...o întreagă discuție, dacă sunt sau nu membru de partid, unde sunt și așa mai departe. Cert e că la alegerea președintelui PSD am fost chemat să votez la Dobrovăț, eram în baza oficială de date a partidului, deci nu m-a chemat prietenul meu - primarul din Dobrovăț, ci pur si simplu el m-a găsit pe liste. Sunt membru de partid și mă voi implica în perioada următoare alături de colegi să câștigăm alegerile.
Credeți că Victor Ponta a făcut bine că a demisionat după incendiul de la Colectiv?
Ar fi fost ideal dacă Victor Ponta demisiona în noiembrie pentru că ne-ar fi lăsat nouă, Coaliția de Guvernare, să punem un alt prim ministru de la PSD care să nu fi avut atâtea voturi împotrivă din partea românilor. Acum că a demisionat după tragedia de la Colectiv nu pot să evaluez, pentru că era târziu, se adunaseră foarte multe motive, dincolo de faptul că a fost o guvernare bună, a fost cu rezultate, îmi e greu să evaluez care au fost prejudiciile de imagine în perioada cât a fost premier și totuși erau probleme în justiție pe care nu se rezolvaseră, credibilitatea în fața partenerilor externi era în scădere și așa mai departe. Deci nu știu care au fost costurile ținerii sale de scaun.
A greșit în schimb că nu a anunțat partidul că vrea să demisioneze, am aflat sau a aflat conducerea partidului cu o oră înainte să își dea demisia că el pleacă, lăsând practic în imposibilitatea de a mai găsi o soluție...Eu cred că Liviu Dragnea a salvat ce mai putea fi salvat și a gestionat bine criza creată de plecarea lui Victor Ponta. Ce a fost total incorect a fost modul în care Victor Ponta s-a comportat. În fine, asta va decide partidul dacă Victor Ponta va mai avea un viitor în PSD sau nu.
Cred că este dreptul fiecărui membru de partid să afle ce s-a întâmplat în acele zile, dar este păcat că nu ne-a lăsat posibilitatea să venim cu alt nume, să avem timp să discutăm. Într-o oră era practic imposibil să mai rezolve ceva.
Credeți că Liviu Dragnea va fi un președinte de partid mai bun decât Victor Ponta?
Eu pot să nu mai fac evaluări. Eu am crezut că Victor Ponta va fi un președinte bun și m-am bătut în 2010 pentru el crezând în proiectul pe care ni l-a prezentat. Am fost unul dintre mulți membri din partid care au fost păcăliți. Mi-a clar în 2012 că nu avea să se întâmple nimic din proiectul cu care a câștigat alegerile. Dar pot să spun că pașii pe care i-a făcut PSD de când a preluat Liviu Dragnea conducerea partidului sunt corecți, care reașează partidul ca alternativă serioasă pentru alegerile din 2016, mă refer la lucruri care se întâmplă în teritoriu, la aceste criterii de integritate, la faptul că susținerea acestui guvern nu este una necondiționată, ci pune mult accentul pe continuarea proiectelor de stânga pe care guvernarea PSD le-a inițiat. Eu cred că PSD merge în acest moment într-o direcție bună, pași sunt corecți, iar asta este de apreciat.
Ce părere v-ați făcut despre Guvernul Cioloș până acum?
În primul rând că eu nu cred în Guvern de tehnocrați. Și la țară când mergi te întreabă bătrânii ”tu de-al cui ești” că așa este lumea făcută. Și Guvernul Cioloș trebuie să fie al cuiva și nu crede nimeni că sunt ai nimănui. Sigur nu au avut activitate politică în ultimul timp, dar mulți dintre ei au avut în trecut, au făcut parte din alte guvernări (ca miniștri, secretari de stat) deci au fost ai cuiva și sunt în continuare. Sunt asumați politic de Klaus Iohannis și Guvernul Cioloș este al președintelui. Eu sper ca acest guvern să continue ce am făcut noi bine și să respecte cerințele celor care au ieșit în stradă. Este un guvern care a venit pe fondul unei crize foarte mari, unor nemulțumiri legitime ale românilor, iar dacă vor reuși va fi o guvernare de succes și dacă nu vor reuși înseamnă că nu s-a schimbat nimic.
Ați fi dispus să vă asumați o candidatură pentru Primăria Generală a Capitalei anul viitor?
Am văzut că am apărut în acel sondaj al PNL și a fost o surpriză plăcută pentru că de un an de zile am comunicat mai rar public, după o perioadă în care am comunicat mai des ca purtător de cuvânt, și o favorabilitate de 34% înseamnă foarte mult. Va trebui ca partidul să decidă care este strategia pentru alegerile locale și parlamentare. Eu am spus că mă voi implica, dar o candidatură la PMB este o decizie foarte greu de luat și în niciun caz o decizie de luat de unul singur. În acest moment nu am în proiect așa ceva, discuția s-a deschis abia din momentul apariției acelui sondaj. Nu exista până atunci.
Gabriela Firea ar fi o bună candidată pentru Primăria Capitalei?
Este un membru de partid activ, care comunică foarte bine și mult în spațiul public, care se luptă pentru partid. Nu știu care sunt criteriile de desemnare a candidaților pentru sectoare și PMB pentru că va trebui să fie un pachet complet, să facă echipe. Va fi o decizie pe care partidul o va lua în ianuarie - februarie, cred că va fi un candidat cu șanse reale.
Cum vi se pare soluția din actualul buget de a nu mai aloca fonduri pentru construcția bisericilor?
Eu nu o consider (n.red. finanțarea) prioritară într-o perioadă în care investițiile au scăzut foarte mult, în care trebuie să gestionăm înțelept o creștere economică fragilă de 3,7 %. Cred că trebuie să fim foarte chibzuiți și nu cred că pe o listă de priorități a României de investiții publice aș vedea locașurile de cult pe primele locuri. Cred că mai importante sunt școlile, spitalele regionale și dotarea spitalelor pentru a evita tragedii ca cea de la Colectiv. Este importantă redeschiderea spitalelor din localități îndepărtate, măcar pentru primul ajutor, cred că sunt foarte multe lucruri pe care trebuie să le punem pe listă înainte. Cred că armata, în această perioadă, ar trebui să primească un buget mai mare, nu pentru că ne-am pregăti de război, dar nu se știe niciodată. Aș pune undeva mult jos pe listă locașurile de cult în această perioadă.
Comentează