Premium
„Epidemia COVID-19 a fost un semnal de alarmă, un avertisment dat atât indivizilor, cât și națiunilor, că au un parcurs greșit și că este timpul să mediteze la ceea ce trebuie remediat”, susține Cristian Dărmănescu, director general BistroMar și fondator Alfredo Seafood, într-un interviu pentru STIRIPERSURSE.RO, dezvăluind totodată și care a fost cea mai mare provocare pe care a întâmpinat-o în ultimele luni. Cât de mult este afectată industria peștelui din România de criza COVID-19, dar și cum stau lucrurile în acest moment pentru restaurante, din perspectiva lui Cristian Dărmănescu, puteți afla parcurgând rândurile următoare. La finalul anului trecut, restaurantul BistroMar a înregistrat afaceri de 6 milioane de lei, iar Alfredo Seafood a ajuns la afaceri de peste 77 de milioane de lei.
*
1. Criza COVID-19, nu putem începe cu o altă întrebare. Traversăm o situație dificilă, drept urmare încercăm să identificăm, fiecare dintre noi, cum putem să ne continuăm viața profesională cu cât mai puține derapaje. Cum se raportează Cristian Dărmănescu, director general BistroMar și fondator Alfredo Seafood, în acest moment, la ceea se întâmplă în România, dar și în lume?
Cristian Dărmănescu: Situația actuală este neobișnuită, pentru că natura acestei crize este unică în istoria recentă. Totuși, cred că trebuie să ne menținem optimismul și nu doar pentru că este bine pentru psihic, ci pentru că avem motive reale să o facem. Epidemia COVID-19 a fost un semnal de alarmă, din perspectiva mea. Un avertisment dat atât indivizilor, cât și națiunilor, că au un parcurs greșit și că este timpul să mediteze la ceea ce trebuie remediat. Să reținem că, dacă ne uităm la cifre, România a avut o rată de infectare și mortalitate mai mici, în comparație cu alte țări vestice, cum sunt Italia, Spania, Marea Britanie sau SUA. Momentan, ar fi bine să ne concentrăm pe revenirea economică și pe măsurile care trebuie luate pentru a repune pe șine domeniile care au avut cel mai mult de suferit în această perioadă. O oportunitate majoră este întoarcerea în țară a circa 1,3 milioane de români, odată cu debutul pandemiei. Este necesară gândirea și implementarea unor planuri de dezvoltare profesională pentru acești oameni, care astfel ar putea avea șansa de a munci în mod satisfăcător aici, fapt care ar genera o revitalizare a pieței interne de forță de muncă.
2. Care a fost cea mai mare provocare pentru dumneavoastră în ultimele luni?
Cristian Dărmănescu: Una dintre cele mai mari provocări a fost aceea de a menține lanțul de aprovizionare și producție în stare de funcționare. Desigur că scăderea accentuată a activității pe segmentul HoReCa a constituit și pentru noi un impediment major. Acest domeniu a încetinit foarte mult, cu circa 75% față de aceeași perioadă din 2019.
BistroMar, care are profil de restaurant-pescărie bazat pe specialități din pește și fructe de mare, a avut un rulaj mult mai mare pe produse crude față de cele gătite, în special pește de captură. Fenomenul acesta se explică prin creșterea consumului casnic, deoarece clienții noștri au stat mai mult acasă și au avut timp să gătească produsele Alfredo Seafood.
În ceea ce privește Alfredo Seafood, marca sub denumirea căreia importăm, procesăm și distribuim pește și fructe de mare pe piața locală, de 20 de ani, grosul comenzilor a venit din segmentul de retail, pentru că, începând din martie și până în a doua jumătate din mai, consumul a fost mai mult casnic. Oamenii au gătit mult mai des ca de obicei acasă, din motivele pe care le cunoaștem cu toții. De aceea, ne-am gândit să venim în ajutorul consumatorului final, prin lansarea magazinului online, unde poate fi găsită gama completă a produselor noastre.
3. Cât de mult este afectată industria peștelui din România de criza COVID-19? Care este realitatea zilei de astăzi și ce credeți că se va întâmpla în perioada imediat următoare?
Cristian Dărmănescu: Domeniul produselor pescărești, și domeniul alimentar în general, nu va suferi un impact major, decât în cazul în care criza COVID-19 va provoca o criză economică mai gravă decât ceea ce se întrevede acum.
Pe durata pandemiei, deși ne-am așteptat la o scădere a cererii de produse de calitate superioară, ca somonul, tonul, creveții și alte fructe de mare, am observat că, atunci când vine vorba despre consumatorii finali, accentul este tot mai mult pus pe sănătate. Oamenii au început să incline tot mai mult spre o dietă bogată în produse de calitate superioară. Cred că acest lucru se întâmplă și ca urmare a faptul că, în ultimii ani, românii au devenit tot mai preocupați de urmarea unei diete cât mai sănătoase, iar carnea de pește are beneficii nutritive recunoscute.
4. Care este cantitatea de peste și fructe de mare pe care o vindeți în România? Care sunt tendințele de creștere pe această piață și cum a suferit de pe urma crizei COVID-19?
Cristian Dărmănescu: În 2019, am avut o creștere de 5% a vânzărilor de pește și fructe de mare. Astfel, macroul rămâne liderul volumelor de pește consumat în România, urmat de somon și creveți.
5. Infecțiile cu COVID-19 au provocat îngrijorări cu privire la consumul de pește. De exemplu, marile supermarketuri din Beijing au eliminat, la începutul lunii trecute, somonul de la vânzare. Ce s-a întâmplat cu consumul de pește în România? Cât consumă românii față de alte națiuni din Europa? Ce specii se vând cel mai bine în România? Ce produse exotice prezintă acum interes și în România?
Cristian Dărmănescu: Este o știre falsă. S-a dovedit că somonul nu are niciun fel de infectare cu coronavirus. În pescărie, virusul a fost descoperit doar pe suprafețele atinse de angajați în momentul procesării peștelui. Livrările de somon către Beijing au fost reluate la o săptămână de la apariția acestei știri alarmiste, nefundamentate, din categoria materialelor pe care le-am numi fake news.
În ultimii 20 de ani, România a fost fără excepție pe unul dintre locurile codașe din Europa, în ceea ce privește consumul de pește pe cap de locuitor. Unul dintre cele mai importante deziderate ale Alfredo Seafood a fost și continua să fie promovarea creșterii consumului de pește, care este unul dintre cele mai sănătoase alimente. Ne dorim ca românii să mănânce două mese pește pe săptămână și am inițiat campanii și programe în acest sens, încă din 2014. În 2016, în România se consumau 6 kg de pește/ an, pe cap de locuitor, o cantitate foarte mică. Ca să aveți un ordin de mărime, această cantitate era de aproape șapte ori mai mică față de Spania, țară care se situează la polul opus față de noi într-un clasament al consumului de produse de pescărie, la nivel european. Mă bucură enorm să văd că, deși este un proces lent, consumul are o tendință ascendentă, care sper să se mențină, în ciuda epidemiei de coronavirus și a consecințelor sale economice. Astfel, în 2019 am ajuns la un consum de 8 kg/ capita/ an.
Ca soiuri de pește, cele mai cumpărate sunt somonul, macroul, codul, meluciul, atât de captură cât și de acvacultură, dar și specii autohtone cum sunt crapul, păstrăvul, carasul sau novacul. În ultima perioadă, chiar și în timpul intervalului de izolare la domiciliu, am observat și o preferință crescută pentru fructe de mare, în special pentru creveți.
6. Citeam recent un articol în care scria că somonul de acvacultură ar fi cel mai „toxic aliment din lume”. Dată fiind experiența companiei dvs pe segmentul produselor din pește, ce ne puteți spune în legătură cu această informație?
Cristian Dărmănescu: Noi importăm somon de acvacultură de peste 10 ani și colaborăm cu parteneri reputați, care dețin ferme în Norvegia. Prin prisma experienței noastre și a colaboratorilor, pot să vă spun că această știre este falsă. Crescătoriile de somon din Norvegia, de unde ne aprovizionăm, sunt supuse unor controale riguroase și periodice. De exemplu, partenerii noștri din Norvegia sunt sub stricta supraveghere a Autorității Norvegiene pentru Controlul Alimentelor.
Producția de somon în Norvegia a crescut din 1991, cand era de 5.000 tone, la 1,2 milioane tone în 2019. Această creștere este bazată pe faptul că somonul este un produs foarte valoros, recunoscut mondial pe piețele cele mai pretențioase, cum sunt cea europeană, japoneză sau americană (SUA). Toate fermele au standarde foarte ridicate. Opoziția față de crescătoriile de somon, care este bazată de prea multe ori pe supoziții și pe date incorecte, a fost dezbătută recent și de Consiliul Norvegian pentru Pește și Fructe de Mare. Reprezentanții acestui organism respectat la nivel international au explicat că foarte multe dintre problemele ridicate de contestarii somonului norvegian de acvacultură sunt false sau, dacă au existat în trecut, ele au fost rezolvate. De exemplu, în prezent antibioticele aproape că nu mai sunt folosite, dar din păcate știrile negative și cu potențial generator de panică se propagă foarte rapid, iar unii oamenii devin neîncrezători într-un anumit produs fără să mai încerce să afle și alte date. Tocmai de aceea, Consiliul Norvegian duce o muncă asiduă și continuă de informare atât pe website-ul oficial, en.seafood.no, cât și prin campanii media și prin publicarea periodică a unor studii de specialitate. În concluzie, cred că trebuie să încercăm să fim cât mai bine informați, înainte de a trage concluzii, în special în ceea ce privește o țară precum Norvegia, care este recunoscută pentru regulamentele foarte stricte pe care le aplică în toate domeniile. Somonul de acvacultură reprezintă 70% din totalul exporturilor de pește și fructe de mare ale acestei țări, așa că vă puteți da seama cât de multe ar risca, dacă nu s-ar asigura de calitatea acestor produse. Iar noi, importatorii cu experiență, avem grijă să verificăm la sânge, la rândul nostru, că produsele pe care ne punem numele respectă toate normele de siguranță și că nu punem în pericol sănătatea consumatorilor noștri.
7. Cum credeți că va arăta piața peștelui și a fructelor de mare la finalul crizei COVID-19?
Cristian Dărmănescu: Deocamdată, lumea se gândește la sănătate și la creșterea imunității, așadar cumpără pește. Am observat că, în ultima perioadă, a crescut și mai mult interesul pentru o alimentație de calitate. Astfel că în acest moment, prognoza mea pentru piața de pește și fructe de mare din România este optimistă, cred că își va continua creșterea. Această piață se află în perioada de revenire, pe o curbă ascendentă, care va continua dacă lucrurile vor continua la fel ca de la ieșirea din starea de urgență și până în prezent.
8. Având în vedere că dețineți și BistroMar, cum stau lucrurile în acest moment pentru restaurante?
Cristian Dărmănescu: Restaurantele încep să își revină și s-au găsit soluții, precum deschiderea teraselor și extinderea acestora pe domeniul public, cu autorizare. Cele mai multe restaurante au vândut mult mai mult online și în sistem take-away, față de aceeași perioadă din 2019 și vor continua să o facă.
9. Guvernul a adoptat o serie de măsuri în această perioadă menite să vină în sprijinul HoReCa. Sunt ele suficiente pentru ca această industrie să poată supraviețui în contextual actual? Ce alte măsuri ar fi necesare, având în vedere că Guvernul pregătește deschiderea restaurantelor?
Cristian Dărmănescu: Din punctul meu de vedere, soluția de supraviețuire pentru HoReCa este reducerea cheltuielilor sau, în situații extreme, de închidere a unităților neperformante. Măsura șomajului tehnic a fost de bun augur, pentru că a ajutat companiile să își mențină angajații, pe perioada de carantină. Dar acum, mai ales că se apropie redeschiderea totală, trebuie luat taurul de coarne: ori redeschizi unitățile ori le ții închise în continuare, în așteptarea unor perioade mai bune, cum este sezonul rece, când oamenii revin în oraș și când toată lumea speră că și situația actuală se va mai calma.
10. Ce soluții ați avut în vedere pentru a trece peste această perioadă?
Cristian Dărmănescu: Am făcut eforturi, în cazul Alfredo Seafood, pentru a menține lanțul de aprovizionare, producție și livrare la o capacitate rezonabilă. Iar în cazul BistroMar, ne-am concentrat pe partea de livrare la domiciliu și take-away și am îmbunătățit platforma de magazin virtual.
11. Ce se va schimba în peisajul restaurantelor din România după criza COVID-19?
Cristian Dărmănescu: Cred că, pentru a supraviețui acestei perioade trebuie să te adaptezi, să îți schimbi modelul de business, de exemplu să faci mai multe livrări la domiciliu și să dezvolți segmentul de take-away. Jucătorii care nu vor reuși acest lucru, probabil că vor dispărea.
12. Care credeți că va fi comportamentul clienților? Cum vor putea restaurantele să le inducă din nou comportament de consum din perioada premergătoare crizei?
Cristian Dărmănescu: Aici vorbim despre recâștigarea încrederii clienților, iar acesta este un proces anevoios, care va lua timp. Este foarte greu să estimăm despre ce perioada va fi vorba.
13. Cum va influența această perioadă comportamentul proprietarilor de restaurante pe viitor? Ce urme va lăsa această criză?
Cristian Dărmănescu: Proprietarii de restaurante va trebui să își renegocieze chiriile și salariile echipei. Ar fi de dorit ca și furnizorii și proprietarii clădirilor închiriate de operatorii economici să dea dovadă de flexibilitate, ceea ce nu poate fi decât în avantajul lor. Altfel, dacă criza economică ar duce la închiderea multor restaurante, acest fenomen negativ se va resimți și asupra pieței imobiliare, a încasărilor bugetare și, până la urmă, al întregii societăți.
14. „Lecția învățată” după patru luni de criză?
Cristian Dărmănescu: Acestei patru luni ne-au arătat că adaptarea și urmărirea cererii, precum și ajustarea ofertei în funcție de cerere sunt vitale pentru supraviețuire, în special în condițiile excepționale, cum sunt cele pe care le traversăm.
15. Care sunt planurile dumneavoastră de viitor?
Cristian Dărmănescu: Am descoperit o nouă nișă, pe care vom continua să o dezvoltăm și pe viitor. Este vorba despre piețele externe, unde sunt mulți români, adică țările unde comunitățile de români sunt numeroase și puternice, cum sunt Marea Britanie, Franța, Italia, Spania. Astfel că am crescut cantitatea exportată către aceste piețe, iar până acum a fost o strategie bună.
