DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Interviu cu Paul Anghel, director ANPC: 'Litoralul românesc în vremea pandemiei este o binecuvântare pentru a mări preţurile'

turistderomania.ro
statiune olimp litoral

Litoralul românesc a fost şi în acest an pentru unii operatori economici o justificare continuă a costurilor şi a serviciilor slabe, dar o binecuvântare pentru a mări preţurile, a declarat directorul general al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Paul Anghel, într-un interviu acordat AGERPRES.

Acesta susţine că de ani de zile comisarii ANPC amendează comercianţii care vând aceleaşi "porcării" în staţiunile de la Marea Neagră, multe dintre ele fiind produse alertate de state membre prin sistemul rapid de alertă - RAPEX, însă tot de ani de zile apar alţi comercianţi cu aceleaşi produse. În opinia sa, "răul trebuie oprit de la rădăcină", ceea ce înseamnă ca toate containerele care vin din import cu astfel de produse să nu mai fie lăsate să intre în România, potrivit agerpres.ro.

Citește și: Gabriela Firea și Florentin Pandele, SHOW de zile mari: dansează pe melodia Jerusalema/ VIDEO

Directorul general al ANPC a precizat că în acest an au fost primite de la consumatorii români aproape 48.000 de reclamaţii, mai mult de jumătate fiind întemeiate, dar au existat şi 1.371 de alerte de produse periculoase pe RAPEX.

Nu în ultimul rând, Anghel a subliniat că şi-ar dori să există echitate în familia instituţiilor de control din România, în condiţiile în care ANPC este la ora actuală "Cenuşăreasa" instituţiilor de control la nivel de salarizare, menţionând totodată şi deficitul masiv de personal pe partea de control.

AGERPRES: Aţi demarat o serie de controale legate de pandemia Covid-19 odată cu debutul stării de urgenţă. Ce aţi descoperit?

Paul Anghel: Controalele au început odată cu demararea stării de urgenţă şi vor continuă până la finalizarea stărilor de alertă. Principala activitate a fost legată de respectarea măsurilor luate pentru combaterea Covid-19, în perioada stării de urgenţă, atunci când noi aveam atribuţii de control prevăzute în ordonanţele militare. Am desfăşurat grupuri de lucru cu organizaţii precum Romalimenta, ROMPAN, APRIL, dar şi cu Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România, în aşa fel încât orice fel de sesizare apărută de la consumatori să fie tratată rapid şi cu celeritate. Ţin să le mulţumesc în mod deosebit acestor structuri.

Au existat în această perioadă notificări ale Comisiei Europene la care noi am avut şi avem reacţii cu privire la anumite produse, inclusiv măşti şi dezinfectanţi. Am colaborat şi colaborăm cu Direcţia Generală a Vămilor (DGV), cu punctele vamale prin care intră fel de fel de produse de acest gen în România, la nivelul comisariatelor judeţene. De multe ori ei blochează, temporar, în vamă produsele respective şi trimit către noi să validăm împreună punerea pe piaţă a acestora, să vedem dacă sunt conforme, pe zona noastră de competenţă, desigur.

Am creat grupuri de lucru la nivelul comisariatelor judeţene şi regionale pentru a comunica rapid şi a le pune la dispoziţie informaţiile de care au nevoie referitoare la astfel de produse de pe Sistemul rapid de alertă între CE şi statele membre - RAPEX. Numai în perioada 1 ianuarie - 21 august 2020, statele membre au introdus 1.371 de notificări în RAPEX, cele mai multe alerte fiind pe jucării, 358, autovehicule - 339, echipamente electrice -140, echipamente de protecţie - 124, din care 109 au fost pe măşti de protecţie. De asemenea, au mai fost 72 de alerte pe articole de îmbrăcăminte, 68 pentru produse cosmetice, iar pe articole şi echipamente pentru copii, 42, etc.

În aceeaşi perioadă, România, prin ANPC, ca punct naţional de contact RAPEX, a introdus 17 notificări de produse periculoase şi 43 de reacţii la produse periculoase notificate de alte state membre. În general, au fost pe produse nealimentare, jucării, chiar şi pentru maşini. Toate alertele pe măşti şi dezinfectanţi sosite pe Sistemul de alertă RAPEX le-am făcut imediat publice pentru informarea consumatorului, dar şi pentru comisarii noştri în scopul de a verifica dacă există pe piaţă acelaşi lot de produs. Şi aici este o discuţie, pentru că trebuie să determini aceleaşi loturi din produsele respective. Pot exista pe piaţă şi loturi fără probleme de la aceiaşi producători.

AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre controalele efectuate pe zona clinicilor de stat şi private care fac teste pentru depistarea Covid-19?

Paul Anghel: Din punctul de vedere al preţurilor, noi nu ne putem ingera în politica comercială. Competenţa noastră de control este doar din perspectiva etichetării sau a practicilor comerciale incorecte. În legătură cu dispozitivele medicale, acestea cad în sarcina Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, dar şi a Ministerului Sănătăţii. Nu avem controale aici, pentru că nu sunt de competenţa noastră. Chiar înainte de starea de urgenţă am avut controale la foarte multe spitale din ţară - de stat şi private - unde am verificat zona de alimentaţie publică, condiţiile de depozitare. Sunt spitale foarte vechi, unele de 50-60 de ani, fără reparaţii capitale. Erau zone care arătau horror. S-au sesizat unele primarii, au mai şi făcut nişte lucruri, dar altele au considerat că este politic controlul. Am oprit atunci unele unităţi de alimentaţie publică chiar şi din Bucureşti, iar unele abateri s-au remediat, dar altele nu.

AGERPRES: Recent, aţi avut o postare privind o alertă RAPEX privind comercializarea unui gel dezinfectant de mâini care conţine substanţe toxice. Este invadată piaţa românească de produse dezinfectante contrafăcute sau de măşti neconforme?

Paul Anghel: Pe partea noastră, verificăm toate aceste produse, dar există o competenţă şi din perspectiva Ministerului Sănătăţii. Am discutat şi cu cei de la Inspecţia Sanitară referitor la aceşti dezinfectaţi care ar putea să intre pe piaţa românească, sigur că până la acest moment nu avem o dovadă că au şi intrat, dar am discutat şi cu cei de la Direcţia Vămilor, pentru a fi pregătiţi. Ori de câte ori am găsit, în cadrul controalelor, tipuri de produse notificate pe RAPEX am avut aceste reacţii, 43 după cum am spus, până acum. Legat de măşti, trebuie să se ştie că există mai multe categorii de măşti: masca medicinală, masca de protecţie sau pur şi simplu masca facială, care trebuie să îndeplinească anumite standarde. Pe eticheta de produs trebuie să scrie însă acest lucru. Este foarte important ca şi consumatorul să se uite foarte atent pe eticheta de produs, iar operatorul economic trebuie să precizeze tipul de mască pe care îl comercializează, respectiv dacă e mască medicală, de protecţie sau doar o mască facială.

Obligativitatea purtării măştii nu indică şi ce fel de mască să purtăm, dar e clar că, pentru protejarea împotriva virusului Sars-Cov-2, trebuie să achiziţionăm nişte măşti care să fie potrivite pentru acest lucru. Am găsit măşti pe piaţă pe al căror ambalaj scria că nu protejează împotriva Covid-19, dar şi măşti care atenţionau pe faţa ambalajului că sunt împotriva Covid 19, iar pe spate că nu protejează. Pot părea lucruri hilare, dar sunt practici comerciale înşelătoare.

AGERPRES: Concret, ce trebuie să facă şi să ştie consumatorul?

Paul Anghel: În primul rând să cumpere numai dintr-un loc autorizat, să citească cu atenţie caracteristicile pe care i le pune la dispoziţie operatorul economic sau site-ul respectiv, în cazul în care cumpără online, să citească cu atenţie ce scrie pe ambalajul de produs. Sunt anumite zone unde se comercializează şi produse care sunt probabil neconforme şi vin din import, deşi instituţiile statului blochează tot ce vine din import dacă nu au documente de provenienţă sau dacă sunt suspiciuni asupra documentelor. Cele mai multe astfel de produse vin din zona asiatică sau chiar din Turcia.

AGERPRES: Aş vrea să vorbim şi despre controalele efectuate pe zona de turism, pe cea a vacanţelor contractate prin agenţiile de turism şi despre ceea ce aţi găsit pe litoralul românesc

Paul Anghel: Sunt mai multe lucruri de discutat pe acest domeniu. Primul ar fi pe zona agenţiilor de turism. În perioada stării de urgenţă, acestea au ridicat următoarea problemă: "nu numai că nu mai facturăm nimic, pentru că nu mai pleacă nimeni nicăieri, dar vin foarte mulţi consumatori care cer să li se restituie sumele deja plătite". Am crezut că acest "conflict" se va rezolva amiabil între agenţiile de turism şi consumatori. Ulterior, Comisia Europeană a ieşit cu un punct de vedere oficial şi a anunţat că acolo unde consumatorul nu îşi doreşte acel voucher, agenţia trebuie să dea banii înapoi. Aici sunt două paliere de discuţie, dacă banii turiştilor au plecat din agenţie către organizator şi dacă nu au plecat, iar în această situaţie agenţia trebuie să dea banii înapoi turistului. Noi putem verifica foarte simplu dacă banii au plecat sau nu din agenţie, împreună cu ANAF/Direcţia Antifraudă Fiscală, pentru că sunt agenţii de turism care au banii primiţi de la turişti în cont, nu au făcut plăţile către terţi, dar nici nu vor să îi dea înapoi consumatorului şi asta este o altă situaţie.

Noi am zis aşa, pe perioada stării de urgenţă şi de alertă consumatorul care doreşte returnarea banilor de vacanţă de la agenţii să îi primească, dacă nu acceptă vouchere, şi mai ales dacă banii nu au plecat către unitatea de cazare. În schimb, nu putem să fim de acord să se aplice aceeaşi regulă dacă turistul doreşte să anuleze o excursie din decembrie sau care este programată la anul, în vară. Pot să vă spun că în perioada martie-iunie 2020 s-au restituit consumatorilor 4,37 milioane de lei şi 15.600 de euro în baza celor 933 de reclamaţii depuse la ANPC, dar s-au dat şi vouchere. Şi aici vorbim şi de operatorii aerieni.

Dacă discutăm despre litoral, competenţele noastre au fost cele obişnuite, pe domeniile pe care le verificăm noi în afara zonei de Covid-19, respectiv prestări servicii, produse comercializate. Din păcate, de ani de zile îi amendăm pe operatorii economici care vând anumite tipuri de produse alertate pe RAPEX, vin cu foarte multe porcării, pur şi simplu, mai ales cu jucării. De ani de zile îi amendăm, dar tot de ani de zile apar alţii şi alţii. Există mirajul acesta de a cumpăra anumite produse, care sunt cel puţin dubioase unele dintre ele, şi de a le comercializa pe litoral pe foarte mulţi bani, pentru că există genul de consumatori care le cumpără, copii care şi le doresc în vacanţă, fiind ceea ce noi numim "consumatori captivi". Sunt mulţi comercianţi care schimbă societăţile comerciale pe care operează, în aşa fel încât sunt foarte greu de urmărit. S-au luat nişte măsuri împotriva lor, dar nu foarte ferme şi vând în continuare pe faleza de la Mamaia de ani de zile aceleaşi porcării. Noi îi amendăm în continuare, am trimis către Poliţie înştiinţări, s-au făcut dosare penale pentru copie de marcă pentru că vând jucării şi haine contrafăcute, fake-uri.

AGERPRES: Care este soluţia dacă amenzile nu mai sperie pe nimeni?

Paul Anghel: Cred că răul trebuie oprit de la rădăcină şi aceasta ar fi ca împreună cu Direcţia Generală a Vămilor să nu mai lăsăm să intre în România containere cu asemenea produse, să le verificăm mult mai drastic şi să le oprim acolo, pentru că o dată intrate se diseminează extrem de rapid la nivel de ţară: le găseşti la Baia Mare, la munte, pe Valea Prahovei, la Bran-Moeciu, în târguri, în Deltă şi pe faleze, peste tot şi atunci eu cred că undeva la vamă, dacă oprim răul de la rădăcină, stopăm de la sursa povestea asta.

AGERPRES: Întrebarea este dacă se vrea stoparea la sursă....

Paul Anghel: Sunt sigur că se vrea. Cred că e important să cernem aceste produse mult mai bine. Problema este însă alta. Importatorii sunt suficient de abili, au fel de fel de metode de a le aduce în Romania. Dacă îi opreşti la vama de la Constanţa, intră prin altă zonă. Mai sunt şi centrele comerciale Dragonul Roşu şi Doraly ticsite de ani de zile cu astfel de produse.

AGERPRES: De ce nu se poate intra direct în aceste zone şi elimina efectiv?

Paul Anghel: Am intrat de multe ori acolo, dar ulterior controalelor apar alţii şi alţii. Îţi trebuie jumătate de an să lucrezi numai acolo, în condiţiile actuale, practic îţi trebuie personal dedicat şi suficient, ca să poţi funcţiona eficient şi cred că toate instituţiile de control au această problemă nu numai noi.

AGERPRES: Aţi declarat că aţi găsit anul acesta lucruri şocante în cluburile de fiţe de pe litoral. Despre ce este vorba?

Paul Anghel: Cluburile deschid pentru o lună sau maximum două luni pe litoral, dar vor să facă un profit maxim şi să nu investească nimic în infrastructură. De exemplu, am găsit într-un club de fiţe ventilatoare care treceau prin nişte panouri sandwich care conţineau vată de sticlă, iar aerul era recirculat prin acea vată de sticlă. Nu mai spun că nu erau site la geamuri, intrau muşte, praf, nisip pe mâncare. Gheaţa era în nişte frigidere total insalubre. Nu mai zic de mese că nu se respecta distanţa fizică, practic de toate lucrurile legate de Covid, care erau de fapt cele mai importante.

Ai aşteptarea ca atunci când te duci într-un club de fiţe şi plăteşti sume importante de bani să găseşti cel puţin o mâncare proaspătă şi că nu te păcăleşte nimeni. Ei bine, toată mâncarea era congelată şi salata de vinete preparată era congelată şi sosul de roşii, fără să informeze consumatorii că se servesc produse congelate. Poate eu nu vreau să-i dau copilului meu mâncare congelată din 2017. Repet, am aşteptarea, în calitate de consumator, să găsesc produse proaspete, să nu fiu păcălit la gramaje la băuturi sau la mâncare. Pe aceste zone, noi am controlat tot nordul staţiunii Mamaia, dar şi zonele din sud ale litoralului, Vama Veche, Costineşti. Am dat peste 30 de sancţiuni cu oprire temporară a activităţii pe zona cluburilor şi beach-baruri de pe litoral după aceste controale.

AGERPRES: Sintetizând, cum aţi găsit litoralul românesc în 2020, o zonă pe care o controlaţi de mulţi ani?

Paul Anghel: Practic, sunt aceleaşi servicii care lasă de dorit, în unele cazuri, deşi am avut tendinţa să cred că, după 10 ani în care românii au văzut aproape tot globul, vor fi mult mai exigenţi cu ce li se oferă, masa critică nu pare a fi atinsă. Din păcate, aş mai sintetiza: aceeaşi atitudine pro japcă, costuri nejustificate, personal nepregătit, extenuat şi irascibil, atitudine sfidătoare, patroni care nu înţeleg relaţia serviciu/cost/respect, prost gust generalizat, plastic peste tot. Nu suntem încă suficient de educaţi, din păcate, să nu stingem ţigara în nisip, îngropând-o ulterior discret rămânând "micul nostru secret". Capacul berii îl descoperim printre scoici, în nisip, cu orice alt rest/gunoi întregeşte tabloul de pe plajă.

Ce să vă spun despre atmosferă? Circ, bâlci, muzică de proastă calitate, ţipete, hăhăială, trotuare neterminate, străzi găurite, capace de canal pe post de jaloane, fructe expirate la preţ de trufandale, 80% din personal nu respectă nimic din ce ar trebui să reprezinte "bariera" anti-Covid. Ce să vă spun despre meniul general? Multă shaorma, bere la pet combinată cu porumb fiert şi hamsii expirate, meniu de la supermarket pe post de masă în oraş. Dacă vorbim de cum arată plajele, toate sunt pline de cioburi, capace de sticlă sau multe scoici. Dacă intri în mare, până la genunchi sunt alge. Poţi să îţi pierzi foarte uşor copilul în alge, mai ales dacă e copil mic. Nicăieri în lume nu am văzut atâtea alge ca la noi. Oare chiar nu pot fi strânse de pe plaje şi din apă aceste alge?

Evident, nu vreau să generalizez. Există şi excepţii. Îmi pare rău pentru cei care înţeleg ce înseamnă turismul, pentru cei care au muncit 30 de ani să dezvolte acest segment, pentru cei care au investit şi au depus eforturi enorme. Se pare că aceştia au rămas şi ei tot excepţii. Aş concluziona spunând că Litoralul 2020 în România, în vremea pandemiei, este o justificare continuă a costurilor şi a serviciilor slabe şi o binecuvântare pentru a mări preţurile. Mi-a spus cineva că educaţia ratată, pierdută, a unui popor în atâţia ani nu se poate schimba decât în timp, iar noi nici nu am început schimbarea.

AGERPRES: În aceste condiţii dramatic de triste aş spune de ce alege consumatorul român an de an litoralul românesc?

Paul Anghel: Pentru că este captiv în perioada aceasta. Dacă alege Grecia anul acesta, pentru patru persoane îl mai costă cel puţin 1.200 de lei, în cel mai bun caz, testele Covid, iar mulţi profită de faptul că românul nu poate să plece şi fac japcă. În luna septembrie, vom face publice datele finale pe toate controalele efectuate la mare în această vară, dar şi la munte. Anul acesta am făcut şi foarte multă consiliere, atât pe litoral, cât şi pe Valea Prahovei, cu autorităţile locale şi operatorii economici în special pe zona de alimentaţie publică, de cazare şi primire turistică, dar şi pe cea de entertainment.

AGERPRES: În această perioadă, comisarii ANPC fac mai multă prevenţie sau trec direct la control şi amenzi?

Paul Anghel: Avem un sistem prin care prevenim înainte să combatem şi consiliem înainte să amendăm, mai ales în această perioadă. În acest context economic dificil din cauza pandemiei, nu e normal să năvălim peste operatorii economici şi să-i sancţionăm doar de dragul de ai sancţiona. Pe noi ne interesează ca aceştia să dezvolte o relaţie civilizată cu consumatorii, să se comporte corect, iar dacă nu se comportă, prima dată îi consiliem şi prevenim, a doua oară le dăm o amendă minimă şi abia a treia oară le dăm o sancţiune maximă şi o măsură complementară de a suspenda sau închide, dacă se impune.

AGERPRES: Amenzile sunt suficient de mari ca să-i descurajeze sau dimpotrivă?

Paul Anghel: Sunt domenii în care amenzile pot fi considerate mici. Dacă vorbim de un butic din colţ care vinde trei pâini şi o răcoritoare, o amendă foarte mare poate chiar să ducă la închiderea afacerii. Cel mai corect ar fi ca amenda să fie dată în funcţie de mărimea agentului economic, dar sunt zone unde amenzile sunt destul de mici pentru că sunt operatori economici care ne râd în faţă şi ne spun: "ce poţi să îmi faci? poţi să îmi dai 1.000 - 2.000 de lei!". Acolo, în zona aceea trebuie găsită o variantă de sumă minimă mult mai mare, care să conteze pentru ei şi să îi determine să se conformeze legii.

AGERPRES: Care este amenda maximă pe care poate să o dea ANPC? Anul acesta care a fost cea mai mare amendă pe care aţi aplicat-o şi cui?

Paul Anghel: Putem aplica amenzi de cel mult 100.000 de lei, adică un miliard de lei vechi. Anul acesta am dat o amendă de 90.000 de lei unui supermarket din Mangalia.

AGERPRES: Ce noutăţi mai aveţi pe zona controalelor la service-urile auto?

Paul Anghel: Avem deja rezultate pe care le-am făcut publice şi cu toate că unele se comportă corect cu consumatorii, altele din păcate se comportă la fel. Pe noi ne-a interesat să dăm anumite sancţiuni contravenţionale complementare, dar la reverificarea măsurilor vom suspenda activitatea sau vom închide anumite service-uri care se comportă incorect cu consumatorii. Avem toleranţă zero faţă astfel de comportamente. Cu siguranţă vom reveni cu control în domeniul service-urilor auto, mai ales pentru a verifica măsurile dispuse sau propuse în procesele verbale de constatare a contravenţiilor, având în continuare destul de multe plângeri. Discutăm şi cu cei de la Autoritatea de Supraveghere Financiară, direcţia dedicată pentru protecţia consumatorilor, şi salutăm demararea investigaţiei făcute de colegii de la Consiliul Concurenţei, inclusiv în ceea ce priveşte tarifele şi preţurile practicate.

AGERPRES: Pe sistemul bancar aţi demarat controale anul acesta?

Paul Anghel: Da, dar deocamdată nu sunt finalizate şi nu le putem face publice.

AGERPRES: Câte reclamaţii a primit ANPC în acest an din partea consumatorilor, în ce sectoare şi câte reclamaţii au fost întemeiate? Sunt consumatori care reclamă şi lucruri ciudate?

Paul Anghel: Din 1 ianuarie şi până în prezent au fost înregistrate 47.794 de reclamaţii, din care pentru prestări servicii 22.535, pentru bunuri nealimentare 19.118, pentru servicii financiare 3.608, iar bunuri alimentare 2.533. Reclamaţiile întemeiate au reprezentat aproximativ jumătate din totalul celor depuse, iar restul au fost ori neîntemeiate ori nu erau de competenţa ANPC şi au fost direcţionate către instituţiile abilitate. De exemplu, a fost o situaţie pe litoral în care s-a reclamat că au fost rezervate două camere, au servit masa şi s-au îmbolnăvit, iar în urma verificărilor s-a constatat că a existat o singură cameră şi nu serviseră masa, dar au dorit să recupereze banii pe cazare. Au mai fost depuse reclamaţii prin care ni se cerea să verificăm o anumită patiserie şi să o închidem ca să-şi piardă locul de muncă o angajată care fugise cu soţul reclamantei.

AGERPRES: Care este situaţia personalului care se ocupa de control la Bucureşti şi la nivel naţional? Câţi comisari are în prezent ANPC?

Paul Anghel: Avem deficit de personal în multe judeţe, dar din păcate în perioada de stării de urgenţă şi a stării de alertă nu ai voie să angajezi personal. Avem judeţe cu foarte puţini comisari, dar cel mai mare deficit este la Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor Municipiului Bucureşti şi în Ilfov. Din păcate avem şi foarte multe posturi vacante care nu pot fi ocupate. La Bucureşti, avem un deficit de peste 50%, iar ca să acoperim necesarul de control ne-ar mai trebui încă cel puţin 100%. În jur de 350 de comisari cu atribuţii de control avem la nivel naţional şi am mai avea nevoie de încă pe atât. Practic, avem în medie aproximativ 8,33 comisari pe un judeţ. Sunt foarte puţini, adică patru echipe pe judeţ, pentru că trebuie să fie câte doi într-o echipă. E nimic. Pe Bucureşti-Ilfov sunt în jur de 40 şi ceva de comisari şi activi sunt doar 20. Cred că încă 100 ar fi suficienţi. Gândiţi-vă că, la Bucureşti, unui comisar i se repartizează peste 200 de reclamaţii pe lună. Nici nu mai poate să respire.

AGERPRES: În aceste condiţii mai sunt comisari care închid ochii în faţa unor nereguli?

Paul Anghel: În ultima perioadă nu au existat cazuri. Folclor există. Noi avem fel şi fel de raportări la codul deontologic al funcţionarilor publici, facem diferite programe de instruire cu Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia Generală Anticorupţie şi le-a fost explicat colegilor că dacă primesc un folos necuvenit îşi pătează reputaţia şi intră într-o zonă infracţională.

AGERPRES: Să înţeleg că salariile sunt suficient de atractive?

Paul Anghel: Nu sunt. Ne-ar interesa să existe un echilibru şi o echitate în familia instituţiilor de control. Vrem o uniformizare în acest sector, pentru că în momentul acesta suntem Cenuşăreasa instituţiilor de control la nivel de salarizare. Vreau să menţionez că, în conformitate cu ordonanţele militare, noi am avut atribuţii, am fost în prima linie, ne-am expus nu numai noi, ci şi familiile noastre, sunt comisari care s-au îmbolnăvit de Covid în timpul derulării activităţii de serviciu. Ne aşteptăm ca după această perioadă să ni se recunoască eforturile şi din punct de vedere salarial, la adevărata lor dimensiune. De exemplu, sunt instituţii de control în România în care angajaţii sunt remuneraţi mai mult decât dublu faţă de noi şi de aceea mulţi comisari de la noi vor să se transfere. Cum pot fi ţinuţi în aceste condiţii? Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului este o instituţie fundamentală pentru siguranţa naţională, pentru sănătatea şi viaţa consumatorului român.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.