DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

INTERVIU Marele DEZASTRU: 'Este posibil ca în următorii 30 de ani să ajungem la 14 milioane de locuitori', avertizează șeful Institutului Național de Statistică

natalitate

Președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei, a explicat la Interviurile lui Cristoiu cum se va desfășura, începând de luni, recensământul agricol general, care se va încheia la 31 iulie.

Președintele INS a spus de ce este necesar acest recensământ și ce vom putea afla despre agricultura românească după prelucrarea datelor colectate de recenzori.

Tudorel Andrei a arătat, la alephnews.ro, de ce s-a amânat recensământul populației și locuințelor care trebuia să se desfășoare în acest an, când va avea loc și ce aduce nou această cercetare.

Președintele INS a atras atenția asupra scăderii natalității, cauzelor și efectelor sale, subliniind că 1989 s-au născut 180.000 de fete, în timp ce anul trecut numărul total de copii născuți, și fete, și băieți, a fost de 180.000.

Despre cum a reușit să rămână în funcție sub diverse guvernări

Tudorel Andrei: „Nu este atât de greu dacă îți respecți profesia. În plus, sunt două lucruri foarte importante în această argumentare. Primul este că INS face parte dintr-o familie europeană a institutelor naționale de statistică și avem un regulament specific care reglementează faptul că în institut nu ai voie să faci politică și se stabilește clar că președintele nu poate să primească și nu poate să dea sfaturi pe probleme legate de statistica europeană și e ceea ce am respectat cu strictețe în această perioadă. Al doilea lucru important este că în Statistică, în peste 160 de ani au fost 28 de șefi. Asta arată că nu au fost schimbări pe criterii politice la nivelul Statisticii, nu numai în această perioadă, ci și de- a lungul istoriei. Eu nu știu dacă sunt multe instituții în statul român la care să avem o medie de peste 6-7 ani a șefului unei instituții. Eu va spun că Statistica românească este o instituție modernă și eu sunt mândru de lucrul ăsta.”

Despre schimbarea obiceiurilor de consum pe fondul pandemiei

Tudorel Andrei: „Evident, există o asemenea schimbare, cel puțin la nivel de structură. Din câte am discutat cu colegii mei, în următoarele două săptămâni, vom publica elemente de structură a consumului. Din cauza pandemiei. Și aici au intervenit… Gândiți-vă că fiecare dintre noi ne-am schimbat modul de viață. Poate mergeam într-o mai mare măsură la restaurant și-atunci, evident acele sume nu mai sunt alocate acestor tipuri de activități, de distracții, de activități cotidiene, ci ele au fost direcționate către bunuri de folosință îndelungată, pentru realizarea unor reparații la nivelul locuințelor, Să știți că a fost un moment bun pentru economisire și același lucru l-am văzut la majoritatea țărilor din UE. Am în minte statisticile din Franța. În Franța se constată această tendință de creștere a capacității de economisire a populației în perioada de pandemie.”

Despre Recensământul agricol general

Tudorel Andrei: „Luni începe parte de culegere din teren, dar noi efectiv am început această acțiune în urmă cu doi ani. E o activitate foarte complexă dintr-un motiv foarte simplu: România are peste 3,2 milioane de exploatații agricole, mici, mari, dar avem 3,2 milioane. Practic, avem o treime din numărul exploatațiilor agricole care sunt la nivelul UE. Înainte de 89 era o altă formă de organizare, se puteau face cercetări exhaustive mult mai simplu. Era o altă dinamică a societății, nu putem compara. Prin exploatații înțelegem acele exploatații care au teren sau care au animale și realizează producție agricolă.(…) Întrebările sunt adresate nu proprietarului, ci acelui care vine și administrează suprafața de teren. Este un recensământ al utilizării terenurilor agricole, nu al proprietății. Aceasta este caracteristica importantă.”

Tudorel Andrei: „În accepțiunea europeană, nu ne interesează localizarea fizică, efectivă, ci localizarea juridică a celui care exploatează terenul agricol. Pot fi administratori din București, dar terenul să fie localizat în diferite județe, limitrofe, sau în orice județ din țară, atunci întrebările sunt adresate celui care administrează după sediul juridic. Ulterior, cu metode statistice, INS vine și calculează și după localizarea terenului, nu numai după localizarea juridică a celui care exploatează. Într-un fel este o obligație națională, nu pentru că ne-ar cere cineva în mod explicit. E o obligație a noastră să venim să dăm caracteristicile și după localizarea efectivă a terenului agricol.”

Tudorel Andrei: „Recensământul este o cercetare de foarte mare amploare. Noi vedem doar perioada de culegere, care începe pe 10 mai, și durează până pe 31 iulie. Partea de culegere. Avem 20.000 de recenzori care merg la exploatațiile agricole și pe care i-am angajat doar pe perioada recensământului. Sunt plătiți la numărul de chestionare. 23 de lei pe un chestionar. Cei recrutați sunt persoane care cunosc localitatea respectivă, sunt din localitatea respectivă, cunosc în general persoanele care vor fi intervievate. O condiție pentru recenzori era să cunoască operarea cu o tabletă pentru că este prima dată când noi venim și facem interviuri cu tableta pe teren, nu cu formularul acela clasic. Am lucrat foarte bine cu STS și sunt tabletele care au fost folosite și la alte activități ale statului român. Cele de la alegeri, da.”

Tudorel Andrei: „Avem întrebări legate de suprafața agricolă, statutul juridic, dacă este firmă sau dacă este persoană fizică, care este suprafața exploatației agricole, ce s-a cultivat în ultimul an, 2020, pe suprafața agricolă respectivă, cereale, ce fel de cereale. Apoi avem întrebări legate de animalele care sunt în gospodăria persoanei, dacă e o fermă de dimensiuni mici sau gospodărie. Merge și la ei. De aceea este foarte greu. Sunt foarte multe gospodării, exploatații pe care trebuie să le vizităm. Și dacă unul are un hectar trebuie să vină și să declare informațiile care sunt cerute prin acest chestionar. Nu mergem la întâmplare. Avem deja o listă a exploatațiilor agricole, sunt repartizate pe recenzori. Nu e de genul recenzorul o ia din casă în casă și întreabă.”

Despre problemele recenzorilor și terenurile deținute de străini

Tudorel Andrei: „Eu sper că nu există suspiciune a oamenilor, dar probabil cel mai dificil va fi să facă diferența între ceea ce are în proprietate și în a declara ceea ce are în administrare. Până la urmă ne interesează administrarea și nu ne interesează proprietatea. (…) E posibil să existe și această masificare a suprafețelor utilizate prin arendarea unor suprafețe. Această cercetare va oferi niște piste interesante de analiză a ceea ce se întâmplă în agricultură. Este prima dată când se realizează o cercetare exhaustivă privind terenurile agricole care se află în proprietatea străinilor. Noi am pus întrebări, avem în chestionar întrebări pentru a răspunde la această chestiune întrucât există atâtea comentarii în spațiul public. Poate să existe, dar eu unul nu cunosc asemenea informații. E posibil să existe la notariate. Există unele cercetări, nu sunt exhaustive, sunt făcute pe diverse surse de informare. Eu nu cunosc să existe surse care să dea credibilitate 100% acestor informații.”

Despre amânarea recensământului populației și locuințelor

Tudorel Andrei: „Au fost mai multe motive care ne-au pus în situația de a amâna pentru anul viitor. Unul a fost pandemia. Al doilea motiv a fost recensământul general agricol. E foarte greu de făcut două recensăminte de o asemenea amploare în aceeași perioadă. Din acest motiv (măsurile de distantare) am mers în lunile mai-iunie-iulie, pentru a avea acest dialog într-un spațiu deschis. Inițial era programată culegerea de date undeva în iarnă, și era foarte greu. Noi programasem fără să știm ca va fi această pandemie. Un alt motiv a fost legat de nevoia de a avea o perioadă lungă pentru realizarea unei promovări serioase a recensământului populației și locuințelor. Pentru a sprijini acest proces de promovare, în legislație s-a creat și un consiliu de transparență și de comunicare. Acest consiliu este condus de președintele Academiei Române și are în componență personalități din toate zonele. E o noutate față de recensământul din 2011 pentru a sprijini o acțiune la fel de importantă pentru statul român.”

Despre importanța recensământului general agricol

Tudorel Andrei: „Structura proprietății, în raport cu dimensiunea acesteia. Noi avem două categorii. 94% din exploatații dețin o pondere mică – 27% din teren.Sub 5 hectare. 0,4% din exploatații dețin 47% din suprafața agricolă, exploatațiile de peste 100 de hectare. Nu avem zona de mijloc. Dacă ne uităm la Ungaria și Polonia, au o pondere foarte mare exploatațiile medii, cred că sunt în jur de 30%. Exploatațiile medii înseamnă între 10 și 100 de hectare (…) Prin Pactul Agricol European au fost create aceste exploatații medii care veneau și asigurau prelucrarea pentru a satisface piața națională cu produse agroalimentare.”

Tudorel Andrei: „Avem 3,2 milioane exploatații agricole. Asta înseamnă fărâmițare, dar dacă adâncim înseamnă și polarizare. Pentru că avem, pe de o parte femele de subzistență, de dimensiuni mici, iar pe de altă parte avem fermele de dimensiuni mari. Este și o evoluție naturală, pentru că nimeni nu mai poate să vină și să spună creăm premisele prin forță a masificării terenului agricol. Nu. Există această evoluție naturală a creării acestor ferme medii. Și avem două exemple. Franța , care în anii 60 aveau exploatații agricole de ordinul milioanelor. Au în această perioadă 600.000 de exploatații agricole. România, în 2010, avea 3,6 milioane. Noi estimăm că vor fi 3,2 milioane. Asta înseamnă totuși o scădere și probabil că va continua acest declin al numărului de exploatații, tocmai prin crearea acestor ferme de dimensiuni medii. (…) În mediul rural există o îmbătrânire galopantă a populației și evident se vor crea aceste uniri de terenuri prin arendarea sau administrarea de către anumite persoane mai tinere sau care au capacitatea să lucreze aceste terenuri.”

Despre scăderea natalității

Tudorel Andrei: „În 2020 am avut cea mai slabă natalitate. În 2020 s-au născut peste 170.00 de copii. E posibil ca acest număr să crească la 180.000. De ce? Există copii născuți în străinătate și sunt declarați în perioada următoare. Dar, oricum, cifra este alarmantă. E cel mai mic număr de copii născuți de la Primul Război Mondial, dacă nu mă înșel. Sunt câteva cauze, unele obiective, altele subiective. Prima cauză obiectivă – a crescut vârsta medie a mamelor la prima naștere și la nașterile următoare. E vorba și de un model cultural. Un alt model cultural. În 1989-1990, vârsta medie era undeva la 21 de ani. Acum este la peste 27 de ani. La 27 de ani, în medie primul copil și ăn medie, orice copil, la 29 de ani. Aceeași tendință a fost și este la nivel european. Din fericire suntem printre șările cu media cea mai mică a vârstei unei mame care naște pentru prima oară. A doua cauză este că a scăzut numărul femeilor cu vârsta fertilă. Am avut numărul acela mare de nașteri din 1965-66 până prin 1970-72. Apoi a scăzut numărul de nașteri și evident a scăzut și numărul fetelor. Din cei 170.000, sunt mai puține fete decât băieți, aceasta este caracteristica, dar numărul de născuți este egal cu numărul de fete născute în 1989. Deci în 1989 se nășteau în jur de 180.000 de fete, iar în 2020 toți copiii născuți erau 180.000.”

Tudorel Andrei: „Este una dintre problemele foarte mari pe care le putem avea în perioada următoare. Aici sunt două aspecte. Pe de o parte este dinamica, numărul populației. După prognozele noastre și ale altor instituții de la ONU sau Eurostat, este posibil ca în următorii 30-40 de ani să ajungem la 14 milioane de locuitori, dar mult mai gravă este repartizarea populației pe grupe de vârstă. Populația României a îmbătrânit foarte mult în cei 30 de ani. Se continuă această tendință. Asta ce înseamnă? Că vom avea o reducere a populației tinere în favoarea populației cu vârste de peste 60 de ani. Și de aici implicații din punct de vedere economic, demografic.”

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.