stiripesurse.ro

 
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

INTERVIU - Sociologul Ionela Sufaru, despre primul sondaj din 2018: 'Realitatea nu este întotdeauna și pentru toți comodă'

Ionela Sufaru

Centrul de Sociologie Urbană şi Regională – CURS a realizat, în perioada 3-10 ianuarie 2018 primul sondajul național din acest an, pentru STIRIPESURSE.RO. Publicat în mai multe fragmente, în ultima săptămână, sondajul a arătat opțiune politice ale românilor, încrederea în instituții, așteptările pentru 2018 și alte aspecte politice și sociale. Sociologul Ionela Sufaru descifrează, într-un interviu pentru STIRIPESURSE.RO, principalele mesaje din spatele cifrelor.

Vezi AICI sondajul integral! (.pdf)

- Ce mesaj transmite, din punct de vedere sociologic, percepția românilor asupra propriei bunăstări - 2017 vs. 2016 și 2018 vs. 2017?

- Că marea majoritate, 75%, nu a resimțit nicio îmbunătățire a nivelului de trai în ultimul an și sunt pesimiști și cu privire la anul în care tocmai am intrat. Adică cei care spun că în anul 2017 le-a mers la fel ca în 2016 speră la o situație constantă și în 2018, iar cei care consideră că în 2017 au trăit mai prost comparativ cu 2016 consideră că în 2018 situația lor economică se va înrăutăți. Cu alte cuvinte, deși cei care au obținut majoritatea voturilor la finalul anului 2016 promițănd creșterea nivelului de trai, în primul an de guvernare nu au reușit să facă acest lucru astfel încât să fie resimțit de oamenii obișnuiți sau măcar să le dea speranța că lucrurile se vor îmbănătăți în 2018.

- În ciuda unei percepții mai degrabă negative asupra propriei bunăstări și a puterii politice, opțiunile politice ale românilor nu par să se fi schimbat semnificativ de la ultimele alegeri parlamentare. Cum se explică această stagnare?

Sunt mai mulți factori care explică această situație. Primul și cred cel mai important este lipsa unei alternative percepută ca opțiune viabilă, apoi raportarea la nivel local/ comunitatea în care locuiesc și, nu în ultimul rând, orizontul îndepărtat al unui scrutin pentru alegeri parlamentare și încă perioada de grație pentru cei care au câștigat alegerile.

Se observă, totuși, o creștere semnificativă a PNL în opțiunile de vot comparativ cu rezultatul obținut în decembrie 2016 (27% vs. 20%), dar încă nu se impune ca o alternativă clară pentru că nu vin în fața cetățenilor cu măsuri alternative la tot ceea ce este sancționat de către cetățeni la majoritatea guvernamentală.

Se mai observă apoi că după prima jumătate a anului 2017, când majoritatea câștigătoare în alegeri a încetat să mai beneficieze de acel bonus de încredere peste scorul obținut efectiv în alegeri, în principal, PSD a înregistrat un trend de scădere în opțiunile de vot ale cetățenilor ca efect, cred, și a discordiei și degringoladei prin care s-a remarcat acest partid în 2017. Însă, da, coaliția de guvernare se află încă la aceeași cotă, 51%, din decembrie 2016. Și spuneam că un factor este și raportarea cetățeanului la nivel local. Să nu uităm că PSD are peste 50% dintre primarii din România, iar cetățeanul se raportează la un partid sau altul și prin prisma reprezentatului acelui partid care îi este cel mai apropiat și pe care îl poate evalua mai ușor, respectiv primarul. Apoi spuneam de orizontul îndepărtat al unei schimbări pentru alegător și perioada de grație. Oamenii se exprimă și în termeni de fezabilitate și deocamdată știu că este greu de schimbat aritmética parlamentară prin aproape orice formă și, poate, încă mai speră în respectarea măcar a unor promisiuni din partea coaliției de guvernare. Cred, însă, că anul acesta perioada de grație va lua sfârșit, iar dacă cetățenii nu vor resimți o îmbunătățire a standardului de viață, vom vedea o scădere a încrederii, în termeni de opțiune de vot, în partidele aflate la guvernare.

Vezi și: Topul partidelor: Pe cine ar vota românii în caz de anticipate/ SONDAJ CURS pentru STIRIPESURSE.RO

- Surprinde în mod special procentul mic al celor care consideră necesară unirea cu Republica Moldova, mai ales în anul Centenarului. În urmă cu patru ani, un alt sondaj spunea că 63% dintre români sunt de acord cu unirea cu Republica Moldova. S-au răzgândit românii? Sau e doar o percepție asupra oportunității/urgenței?

Eu vad un răspuns pragmatic. Întrebarea a fost “cât de necesară ar fi pentru ei unirea cu Republica Moldova în 2018” și 2/3 a răspuns “puțin/deloc”, pentru că: #1. așa cum am văzut pe agenda majorătății se află aspectele economice, deci nu este o prioritate pe agenda populației, #2. este perceput ca un proces de durată și atunci, cred, au răspuns și în termeni de fezabillitate #3. este posibil să fie perceput și ca un proces care nu se poate produce pașnic și atunci teama de un conflict cu implicații externe să reducă entuziasmul și nu în ultimul rând, informațiile dinspre Republica Moldova în acest sens au fost că un astfel de proces este “dragoste cu sila” și asta, posibil, a contribuit, în plus, la reducerea entuziasmului pentru unire.

- Faptul că 40% dintre români (cel mai numeros segment) consideră că perioada comunistă a fost cea mai benefică din ultimii 100 de ani ar trebui să ne îngrijoreze? Este România un teren fertil pentru totalitarism?

Deloc. Eu aș privi chiar cu optimism. In urmă cu 5-6 ani, 60% dintre români regretau comunismul. În plus, trebuie să privim întrebarea în ansamblu. Respondenții au avut de ales între perioada antebelică, deci foarte puțini s-ar fi putut pronunța informat, perioada interbelică, la fel cunoscută de puțini dintre respondenții sondajului, perioada comunistă și perioada de după ’89. Ca atare, era de așteptat ca cei mai mulți dintre respondenți să idolatrizeze comunismul pentru că tranziția nu a fost ușoară, România după 1989 a evoluat anevoios, tumultos și încă se află mult în spatele tărilor dezvoltate din Vest pe care mulți românii au avut oportunitatea să le vadă și să poată compara și,  o dată cu trecerea timpului, în mintea multor români au rămas doar aspectele oarecum bune din acea perioadă pe care le declară aproape în unanimitate și invariabil în cercetările calitative, adică un loc de muncă sigur și o casă pentru fiecare.

De ce nu m-aș teme de totalitarism? Pe de o parte, am văzut încă din 2009, când Mircea Geoană a fost foarte aproape să câștige alegerile prezidențiale, că românii au mai pierdut din gustul pentru “tătucul atotputernic”, iar acest lucru a fost întărit în 2014 când alegerile prezidențiale au fost câștigate de Klaus Iohannis, care a transmis echilibru, echidistanță, cooperare și respectarea principiilor democratice. Pe de altă parte, în acest mediu informațional conectat la nivel mondial cred că pericolul pentru totalitarism mai poate exista doar izolat și conjunctural și aici mă bazez pe un studiu realizat în primăvara anului trecut de Pew Research Center în 38 de țări de pe tóate continentele și care dădea această notă de optimism, adică cea mai mare parte a populației, indiferent de țară, favorizează democrația reprezentativă sau democrația directă, în únele țări chiar în defavoarea a meritocrației (conducere asigurată de experți). Tendința, din ce arată studiul respectiv, în special, în țări cu democrații mai puțin consolidate sau țări măcinate de mișcări sociale (Argentina, Columbia, Kenya, Spania, Tunisia, Turcia etc.)  este mai degrabă pentru susținerea democrației directe, adică oamenii să decidă prin vot cu privire la chestiunile naționale importante.

Vezi și: Încrederea românilor în instituții: Justiția și Biserica, în revenire puternică/ SONDAJ CURS pentru STIRIPESURSE.RO

- PSD este la peste 40%, Klaus Iohannis este perceput negativ de 46% dintre români, totuși doar 12% consideră că suspendarea președintelui este necesară. Este electoratul PSD unul care apreciază stabilitatea, „liniștea” politică, sau există o altă explicație?

Românii au experimentat două suspendări în ultimii 10 ani, fără niciun efect pozitiv direct în viața lor sau la nivelul societății. Este normal ca atunci când sunt întrebați despre o astfel de acțiune politică, să fie categoric împotrivă în lipsa unor motive întemeiate și care să fie perepute de cetățeni ca importante pentru ei. Un astfel de demers este perceput mai degrabă ca o acțiune politică de imagine și de reglare de conturi între diverse tabere politice care nu are nimic de-a face cu agenda cetățeanului, care așa cum am văzut în acest sondaj ține, preponderent, de economie (temeri legate de creșterea prețurilor, scăderea veniturilor, devalorizarea monedei naționale etc.). Deci și electoratul PSD nu dorește doar “linște” ci, în principal, o viață mai bună din punct de vedere al nivelului de trai. În plus, Klaus Iohannis este un lider politic care se bucură în continuare de încrederea unui segment semnificativ din populație, ca atare orice demers de acest sens ar putea avea efecte negative asupra celor care l-ar iniția.

- În privința încrederii în instituții, există modificări semnificative față de sondajul CURS din noiembrie 2017. Sunt normale asemenea evoluții într-un timp atât de scurt?

Dar un sunt diferențe semnificative ci în marja de eroare (+/-3%), aproape aceleași procente în majoritatea cazurilor comparativ cu noiembrie 2017. De fapt, este și foarte improbabil să se producă o schimbare radicală în lipsa unui eveniment care să afecteze fie pozitiv sau negativ imaginea unei instituții. Avem, într-adevăr, două schimbări: Biserica a înregistrat o creștere de +5% revenind practic la cota tradițională din ultimii ani după rezolvarea celui mai vizibil caz care a stirbit imaginea acestei instituții anul trecut, ma refer la cazul Pomohaci și Justiția (+7%) comparativ cu noiembrie și cred că este o influență a mesajelor care au ținut agenda publică în acest domeniu, anume de susținere pentru justiție în fața eventualelor pericole de limitare a puterilor acesteia, ceea ce a creat solidaritate.

- Cum ați interpreta răspunsurile la întrebările despre sărbători? În special faptul că peste 80% dintre români își petrec sărbătorile acasă, dar și procentul surprinzător de mare al celor care au cheluit peste 100% din venitul pe luna precedentă.

Că ele corelează cu autoevaluarea nivelului de trai, adică majoritatea românilor nu își permit mai mult decât o sărbătoare acasă, în familie, și aceea pe datorie, în foarte multe cazuri. Pe de altă parte, Crăciunul este tradițional și universal pentru creștini o sărbătoare de familie, un prilej de reuniune și sărbătorire a unității și umanității. Consumul excesiv în această perioadă are mai multe explicații. În primul rând, există această credință că masa trebuie să fie “îmbelșugată” cu ocazia unor astfel de sărbători, apoi ai impactul consumerismului și tentația promoțiilor care îi împing pe oameni să cheltuiască foarte mult, chiar mai mult decât își pot permite.

- Cum este influențată evoluția lucrurilor în România de faptul că 81% dintre români se informează de la televizor?

Se informează, în principal, de la televizor, asta nu înseamă, însă, că utilizează exclusiv acest mediu pentru informare. În plus, există diversitate în privința canalelor TV de unde cetățenii își pot lua informația și atunci nu văd niciun pericol din acest fapt. Mai mult, acest rezultat reflecă situația din România unde 47% din populație locuiește în mediul rural și deci resursele de informare sunt mult limitate comparativ cu marile orașe, apoi avem o populație din ce în ce mai îmbătrânită pentru care mediul online este oarecum necunoscut, ziarele print sunt din ce în ce mai puține, radioul, la fel, și-a pierdut din importanță în fața imaginii. Asta, însă, ar trebui să responsabilizeze foarte mult decidenții din televiziuni cu privire la informațiile pe care le transmit și nu mă refer la pericolul manipulării ci la decredibilizare. Adică să nu se îmbete că vor reuși să manipuleze publicul pentru că există un segment important de public captiv acestui mediu de informare, ci există riscul să se decredibilizeze și să piardă audiență atât timp cât există diversitate de canale.

- La publicarea rezultatelor unui sondaj, există întotdeauna contestatari ai rezultatelor, mulți oameni nu au încredere în sondaje. De ce credeți că există această atitudine în opinia publică și cât de bine credeți că reușesc sondajele (dincolo de marja de eroare și alte aspecte matematice) să reflecte realitatea?

Realitatea nu este întotdeauna și pentru toți comodă. În plus, în România este un instrument de informare și evaluare destul de tânăr ca și democrația noastră și a cunoscut, la fel ca și tranziția în tóate domeniile, multe controverse care au fost destul de slab sancționate de profesioniștii din domeniu. În Statele Unite nu o să vedem contestări ale sondajelor de opinie. Însă, fără a face o pledoarie pro domo, eu spun așa: atunci când citești cífrele unui sondaj vezi cine a realizat acel sondaj ca istoric (experiență și rezultate), apoi cât de profesionist sunt prezentate datele, mă refer la aspectele metodologice. Este vorba de brand, adică o companie din domeniu care ține cu adevărat la numele ei, nu cred că își permite să se abată de la standardele științifice de calitate sau să facă tot felul de compromisuri.

Acum, sondajele de opinie sunt o poză a momentului, ele reflectă realitatea din momentul în care sunt realizate. Opiniile și percepțiile se pot schimba în funcție de diverși factori, diverse variabile mai repede sau mai greu, dar un sondaj de opinie realizat pe un eșantion reprezentativ, adică să reflecte structura populației țintite de respectivul sondaj, și prin metode care să nu excludă a-priori șansa fiecărei persoane din grupul țintă să participe, iar întrebările sunt elaborate profesionist, atunci el reflectă fidel realitatea momentului cu privire la aspectele investigate.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

CITESTE SI

EXQUIS.RO

REVISTABLOGURILOR.RO

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.