Premierul Ilie Bolojan a declarat că sistemul de educație din România este „total decuplat” de realitatea economică și produce, de ani de zile, absolvenți pentru domenii care nu au acoperire pe piața muncii, generând frustrări sociale și risipă de bani publici. Într-un interviu acordat într-un podcast realizat de Andi Moisescu, șeful Guvernului a susținut că reforma educației trebuie să pornească de la corelarea clară dintre școală, universitate și economia reală.
Bolojan a afirmat că universitățile românești nu urmăresc parcursul profesional al absolvenților și nu știu câți dintre aceștia ajung să lucreze în domeniul pentru care s-au pregătit. „Nu există o trasabilitate și universitățile, în general, nu urmăresc ce se întâmplă cu alumnii lor după cinci ani de zile. Ce au făcut? Câți lucrează în domeniul pe care l-au absolvit? Care este parcursul lor profesional?”, a spus premierul.
El a subliniat că, deși este imposibil ca sistemul educațional să anticipeze perfect evoluțiile economice, lipsa oricărei legături între formare și piața muncii este o problemă structurală. „Sigur, niciodată sistemul de învățământ nu poate urmări sută la sută ce se întâmplă în economie, dar poate vedea niște lucruri. Or, noi nu facem asta”, a declarat Bolojan.
„Pregătim de trei ori mai mult decât poate absorbi piața”
Premierul a oferit exemplul medicinei pentru a ilustra dezechilibrele dintre formarea profesională și capacitatea reală de absorbție a sistemului. „În medicină, noi avem într-un an între 4.000 și 5.000 de absolvenți. După aceea, intră într-o formă de rezidențiat. Avem între 3.500 și 4.000 de oameni care intră în rezidențiat, dar sistemul de sănătate din România nu poate absorbi mai mult de 1.500 de oameni într-un an”, a afirmat el.
Potrivit lui Bolojan, această situație arată că statul finanțează formarea profesională fără a ține cont de cererea reală. „A pregăti de trei ori mai mult decât poate absorbi pur și simplu piața înseamnă că lucrurile nu sunt în regulă, că nu există nici măcar o adaptare minimă a învățământului”, a spus premierul, adăugând că situații similare au existat și în domeniul dreptului sau în alte specializări.
Șeful Guvernului a atras atenția că efectul este unul social, nu doar economic. „Oamenii termină o facultate, își setează niște așteptări în viață, iar domeniul pe care l-au absolvit nu are acoperire în economia reală. Asta generează frustrări, reprofilări forțate și, practic, sentimentul că n-au făcut nimic”, a declarat Bolojan.
„Am mers pe cantitate, nu pe calitate”
Ilie Bolojan a criticat modul de finanțare a universităților, despre care a spus că încurajează înscrierea unui număr cât mai mare de studenți, în detrimentul calității actului educațional. „Universitățile au mers pe ideea să avem un număr cât mai mare de studenți, pentru că banii pe care îi primim de la bugetul de stat nu țin de calitatea pregătirii, ci de numărul acestora. Și atunci s-a mers pe cantitate, nu pe calitate, oricât ne place sau nu ne place”, a afirmat premierul.
El a susținut că această involuție este vizibilă inclusiv din perspectiva angajatorilor. „Vedem când sunt angajări, în sectorul public sau privat, care sunt percepțiile angajatorilor vis-a-vis de nivelul real de pregătire. Sunt probleme foarte serioase pe tema asta”, a spus Bolojan, indicând că dificultățile pornesc încă din învățământul preuniversitar.
Premierul a insistat că statul investește sume importante în educație și că aceste resurse trebuie direcționate mai eficient. „Statul finanțează astăzi învățământul românesc într-o proporție foarte mare. Aceste resurse trebuie direcționate cât de cât către zone care au adresabilitate, pentru că asta înseamnă eficiența folosirii banilor și eliminarea unor frustrări sociale”, a declarat el.
Testare vocațională și deficit de meseriași
Bolojan a vorbit și despre lipsa meseriașilor, pe care o consideră o consecință directă a orientării greșite din educație. „Avem o criză foarte mare de meseriași: instalatori, sudori, oameni pentru rețele, pentru termoficare. Sunt minusuri foarte mari pe piața muncii”, a spus premierul, adăugând că meseriile nu sunt tratate cu respectul cuvenit.
În acest context, șeful Guvernului a anunțat un program pilot de testare vocațională, inspirat din modele occidentale. „Într-o țară ca Austria, în clasa a opta, toți copiii trec printr-un test de aptitudini vocaționale. După acest test, familiei i se prezintă aptitudinile copilului”, a explicat Bolojan, subliniind că recomandările nu sunt obligatorii, dar sunt respectate în timp.
Potrivit premierului, un proiect similar ar urma să fie testat în România. „Putem să facem asta și, cel puțin în regiunea de Nord-Vest, este un program pilot care ar prevedea ca, începând de anul viitor, să se aplice acest lucru. Testarea să fie obligatorie, dar respectarea recomandărilor să fie opțională”, a declarat Ilie Bolojan, precizând că finanțarea ar urma să vină din fonduri europene.
În concluzie, premierul a afirmat că reforma educației este esențială pentru echilibrul economic și social al României și că fără o corelare reală între aptitudini, școală și piața muncii, statul va continua să cheltuiască bani publici fără rezultate. „Dacă nu facem aceste politici, irosim resurse importante și perpetuăm problemele de pe piața muncii. Asta este realitatea”, a spus Bolojan.
Comentează