Mai sunt doar câteva zile până la debutul oficial al campaniei pentru Primăria Capitalei (22 noiembrie), iar bătălia electorală se anunță una dintre cele mai imprevizibile din ultimii 30 de ani. Într-un interviu acordat STIRIPESURSE.RO, rectorul SNSPA, Remus Pricopie, analizează profilurile candidaților, vulnerabilitățile politice și riscurile strategice ale acestei competiții.
Un sondaj realizat la nivelul Bucureștiului de CURS, în perioada 3-14 noiembrie 2025, ne arată cum stau candidații și partidele în cursa pentru Primăria Capitalei, cu mai puțin de o lună înainte de alegerile de pe 7 decembrie. Conform sondajului CURS, Daniel Băluță conduce în cursa pentru Primăria Capitalei cu un scor de 27% și s-a desprins de pluton, cu trei săptămâni rămase până la momentul alegerilor. Candidatul PNL, Ciprian Ciucu și candidatul USR, Cătălin Drulă, sunt la egalitate cu 22% și au un ecart de cinci puncte în spatele lui Daniel Băluță. Candidatul independent Anca Alexandrescu are 15% și deocamdată este sub scorul AUR, care se află la 18%. Pentru Anca Alexandrescu este o mare problemă Makaveli, candidat din tabăra suveranistă care a ajuns la 5%. Restul candidaților Ana Ciceală (3%), Vlad Gheorghe (2%) și George Burcea (2%) nu trec pragul de 5%, dar în schimb erodează din procentele candidaților mari.
Rectorul SNSPA avertizează că actuala cursă electorală rupe complet tiparele ultimelor decenii. Pricopie subliniază că patru candidați se află în intervalul 22–25%, ceea ce transformă scrutinul într-o confruntare la limită, în care orice atac, gafă sau mobilizare electorală poate schimba clasamentul.
„Alegerile de anul acesta pentru Primăria Capitalei sunt cu totul și cu totul atipice. În primul rând, că sunt alegeri parțiale. În al doilea rând, avem alegeri declanșate puțin cam târziu, dacă ne raportăm la norma legală, dar coaliția a avut o problemă să decidă modul în care fiecare partid va aborda aceste alegeri. Noi avem patru partide în coaliția de guvernare, trei din cele patru partide, respectiv PSD, PNL și USR, au candidați. Sigur că au făcut acele declarații că vor încerca să nu se atace, să nu creeze tensiuni suplimentare, dar deja în coaliție sunt multe tensiuni. Evident că nu se va respecta așa ceva, nu se respectă așa ceva. Deja candidații celor trei partide se atacă pe toate planurile și din toate direcțiile și acest lucru face ca alți candidați și alte partide să aibă șanse să intre în zona competitivă, zonă eligibilă. Cei trei candidați, nu o să dau cifre, nu fac eu sondaje, nu vreau să validez sau să invalidez sondajele altora, dar totuși din toate datele pe care le avem discutăm de la o zonă de 22-25% în care avem trei, dacă nu chiar patru candidați, dacă punem și marja de eroare de +/-3%. Ori când în sondajele de opinie te afli la o distanță atât de mică, nimic nu este cert. Candidații principali menționați de dvs ai celor trei partide se atacă reciproc, ceea ce duce și va duce la o erodare. Pe acest fundal apar candidați noi, ați menționat-o pe Anca Alexandrescu, eu l-aș menționa și pe Eugen Teodorovici, care chiar dacă nu are un partid puternic în spate are o notorietate ridicată, are experiența guvernamentală și indiferent dacă Teodorovici intră sau nu intră în grupul celor patru, cinci primii clasați va avea un procent care cu siguranță îi va afecta pe cei care sunt în competiție. Deci, iată, că aceste alegeri sunt destul de complicate. Cred că este pentru prima data în istoria pentru alegerile pentru București când nu avem doi sau trei candidați plasați în vârf, după care să vină ceilalți candidați la distanțe foarte mari. Distanțele sunt mici, candidați sunt mulți, se fărâmițează votul”, a declarat Remus Pricopie pentru STIRIPESURSE.RO.
Cine este favorit? „Distanțele sunt mici. Nimic nu este cert”
Întrebat dacă se prefigurează deja un favorit pentru Primăria Capitalei sau lupta va rămâne deschisă până în ziua votului sau chiar și atunci am putea avea surprize, profesorul Pricopie a spus că „există un politician care apare constant pe primul loc în sondaje”, însă a refuzat să îi dea numele. Este vorba despre Daniel Băluță, candidatul PSD.
„Există. De când au existat discuțiile și s-au anunțat candidații, există o persoană care se află în mod constant în toate sondajele pe primul loc. N-am să menționez numele acelei persoane. Dar distanțele sunt mici între primul clasat, al doilea, al treilea. Unele sondaje spun deja că cel clasat pe locul trei a trecut pe locul patru și cea de pe locul patru a urcat pe locul trei. A urcat pentru că toți sunt aproximativ în aceeași zonă. Mai avem zona USR. Este atacă de alți candidați asociați cu zona USR sau cu zona progresistă, care nu va avea nicio importanță dacă vor avea 2% sau 15%. Se luptă pe același bazin. Eugen Teodorovici va trebui văzut din ce bazin rupe, pentru că va rupe ceva. Avem șase, șapte candidați cu un nivel de notorietate important. Nu discutăm aici despre competențe, din păcate, pentru că postul de primar general nu este pe bază de concurs, ci pe bază de vot. Sunt candidați care nu au nicio treabă cu administrația locală, sunt și candidați foarte puternici din perspectiva competențelor. Doi sunt actualmente primari, alți doi au fost miniștri în Guvernul României”, a spus Pricopie.
Vot rațional sau vot emoțional? „Este un mozaic. Contează votul dominant”
Întrebat cum crede că vor vota bucureștenii în 2025, va fi un vot mai degrabă emoțional, anti-sistem, sau unul rațional, bazat pe proiecte, Remus Pricopie a explicat că aceștia nu vor vota omogen și atunci întrebarea este: care este votul dominant?
„Este un mozaic. Niciodată votul, indiferent că vorbim de alegeri prezidențiale, pentru primărie, chiar și pentru parlamentare, nu reflectă comportamentul. Unii votează ideologic, alții votează anti, alții votează emoțional, șamd. Întrebarea care se pune și în funcție de acest lucru avem și rezultatul final – care este votul dominant? Noi am avut o coaliție, de exemplu, USL în 2012 a câștigat cu 60 și ceva la sută pentru că a fost un vot emoțional, puternic anti. Era post-criză economică, post-reduceri de salarii, șamd. Și acum ne aflăm într-o situație în care o parte important a populației a României este nemulțumită de modul în care s-au derulat alegerile în 2024, 2025. Exact, plus măsurile (n.red Guvernului Bolojan) și se discută: „vezi sistemul care nu știu ce a făcut””, a spus rectorul SNSPA.
Cum comunică candidații? „Au stiluri diferite. Băluță și Ciucu, echilibrați. Drulă – dinamic”
Rectorul SNSPA a fost invitat să facă o radiografie scurtă a principalilor competitori. Acesta a fost întrebat dacă există un candidat care iese în evidență prin diferențiere față de ceilalți, având în vedere că toți adoptă un mesaj anti-sistem.
„Au stiluri diferite. De exemplu, Daniel Băluță nu a câștigat alegerile în Sectorul 4 nici cu un mesaj puternic, nici ideologizat. A avut întotdeauna o abordare echilibrată, prudentă și oamenii din sector care l-au votat au apreciat acest lucru. La fel, Ciprian Ciucu câștigat în Sectorul 6. Echilibrat, neconflictual, vizibil, pentru că PNL l-a folosit puternic în comunicarea electorală din 2024, dar și în 2025. Cătălin Drulă are un stil mai dinamic în comunicare. Nu aș spune conflictual, dar aș spune cu un nivel de competiție accentuat. Este modul în care dumnealui s-a prezentat în viața politică. Să nu uităm stilul lui de comunicare și în perioada în care era ministrul Transporturilor. Sunt oameni cu abordări diferite. Anca Alexandrescu știm discursul, e greu să nu afli stilul de comunicare.
Au stiluri diferite. Vom vedea în ce măsură bucureștenii vor aprecia un stil sau altul, dar, mare atenție, și la competiția pe același culoar. Ciucu și Drulă sunt mai în competiție unul cu altul decât Ciucu și Băluță. Daniel Băluță are un bazin electoral bine definit. Sigur că și zona electorală a lui Băluță poate fi erodată de o candidatură cum ar fi Eugen Teodorovici, fost membru și fost vicepreședinte PSD. Mai avem pe zona progresist-useristă pe Vlad Gheorghe, fost europarlamentar USR. Toate aceste bătălii mai mici vor condiționa rezultatul final”, a atenționat Pricopie.
Risc major de intoxicări și operațiuni hibride în București
Întrebat despre pericolul dezinformării, rectorul SNSPA a atras atenția că „alegerile din București reprezintă în momentul de față prioritatea numărul unu pentru Kremlin”.
„Nu m-au informat, se vede cu ochiul liber tipul de mesaje pe care îl transmit în România. Scopul lor în orice stat în care acționează prin instrumente de război hibrid este să dezbine. Pe ei nu îi interesează foarte tare dacă a câștigat sau nu a câștigat Simion sau Georgescu. Este a doua preocupare a lor. Prima lor preocupare este să dezbine, să creeze tensiune, oamenii să ajungă să se urască. Asta vor încerca să facă de fiecare dată când există un subiect tensionat în societate sau când sunt alegeri. Și, da, avem și a doua situație în care primarul unui oraș important sau primarul Capitalei să fie explicit pro-rus. Acum câțiva ani se fereau de astfel de asocieri. De data aceasta lucrează pe față. Aș vreau să verificați informația de ieri când un europarlamentar român se fotografiază cu Medvedev. Deci lucrurile sunt foarte clare. Medvedev, care în primăvara lui 2003, dacă nu mă înșel, spunea că Rusia sprijină pe față și secret partidele naționale din Europa, acum constatăm că este mai mult pe față. Strategia lor este foarte bine pusă la punct, pentru că ei vor să slăbească capacitatea țărilor de a se apăra, de a coopera între ele și de a susține frontul din Ucraina împotriva agresorului rus. Nu este ceva nou, nu este o surpriză”, a spus Pricopie.
Cea mai mare greșeală strategică? „Coaliția, neacceptând ideea de a avea un candidat unic / Există varianta să câștige o a patra persoană”
Întrebat care ar fi cea mai mare greșeală strategică pe care un candidat o poate face în perioada următoare, Pricopie consideră că PNL, PSD și USR au făcut-o deja atunci când nu au susținut un candidat unic.
„Eu cred că cea mai mare greșeală strategică a făcut-o deja coaliția, neacceptând ideea de a avea un candidat unic. Eu cred că cea mai bună variantă ar fi fost ca actualul primar general interimar, Sebastian Bujduveau, să fie candidatul unic al coaliției și în felul acesta s-ar fi evitat multe tensiuni. Momentul este consumat, decizia este luată. Acum cei trei candidați ale celor trei partide sunt în competiție, se atacă reciproc. Nu există vreun campion, toți acționează mai mult sau mai puțin la fel. Nu vor putea câștiga toți, va câștiga unul singur. Eu cred că există, în momentul de față, un risc ca niciunul din cei trei să câștige, pentru că se atacă mult prea mult și, în loc să se găsească o formula de colaborare, preferă această campanie negativă. O campanie negativă întotdeauna produce efecte negative și iată cum își vor scădea procentele unii altora. Există varianta să câștige o a patra persoană, așa cum s-a întâmplat și la prezidențiale. De două ori s-a întâmplat la prezidențiale așa, nu o dată. Jocul este destul de delicat, pe muchie de cuțit. Eu aș prefera să avem totuși un primar al Capitalei, nu o persoană venită pe poziția de primar al Capitalei pentru a crește nivelul de tensiune socială și de destabilizare a politicilor în București”, a precizat Pricopie.
Rolul rețelelor sociale - „Dacă prezența la vot e mică, un extremist are șanse”
Întrebat cât de importantă va fi prezența candidaților pe rețelele sociale în această campanie, având în vedere fenomenul Călin Georgescu pe TikTok de anul trecut de la prezidențiale, Remus Pricopie a atras încă o dată atenția că dacă prezența la vot va fi mică, atunci un extremist are șanse.
„Evaluarea mea este că dacă bucureștenii se vor mobiliza și vor ieși măcar 40-45% dintre cei cu drept de vot atunci nu vor fi surprize și primarul general al Capitalei va fi unul dintre cei trei candidați plasați pe primele trei poziții. Dacă prezența la vot va fi redusă, un candidat extremist are șanse. De ce? Pentru că extremiștii întotdeauna sunt mai disciplinați. Unu - ies la vot, doi - își concentrează votul pe candidatul lor. E cunoscut faptul că, în general, alți votanți care sunt de dreapta, de exemplu, sunt foarte vocali, dar nu se prezintă la vot. În ultimii ani s-a mers masiv pe destabilizarea sau demobilizarea electoratului de stânga. Deci dacă aceste lucruri nu se vor întâmpla, respectiv oamenii vor ieși la vot, atunci zona surprizelor negative se va reduce semnificativ”, a explicat rectorul SNSPA.
Va exista o dezbatere? „Depinde de strategii. Unii nu au niciun interes să se confrunte”
„Să știți că nu știu ce se va întâmpla, pentru că depinde foarte mult de modul în care fiecare candidat își construiește campania. De exemplu, un candidat care este pe primul sau al doilea loc nu are niciun interes să intre într-o dezbatere cu șapte candidați. Un candidat care este pe locul cinci, șase, șapte își dorește să fie într-o astfel de competiție. Depinde foarte mult de echipa de campanie și depinde și de modul în care aceste echipe de campanie vor agrea sau nu un anumit tip de dezbatere. Însă, există un risc și în cazul acesta. Nu vreau eu acum să le dau idei, dar dacă doar primii trei fac dezbatere există varianta de a contracara această dezbatere într-un alt format care să aibă mai mare vizibilitate mai mare decât vizibilitatea primei dezbateri. Deci sunt delicate deciziile și ține foarte mult de strategie, de informațiile sociologice care îți vin în timp real, ține de foarte multe lucruri. Să ne aducem aminte de dezbaterile prezidențiale. Aproape că nici nu au existat. S-a mers pe expunerea individuală”, a declarat Pricopie.
Se va retrage cineva? „Da, este posibil”
Întrebat dacă crede că se va retrage vreun candidat în favoarea altuia, rectorul SNSPA a spus că „da, este posibil”.
„Nu exclud varianta ca anumiți candidați, care nu sunt în primii clasați să se retragă în timp util astfel încât să poată transfera voturile către unul mai bine plasat. Nu mă refer la Drulă - Ciucu. Nu despre asta este vorba. Probabil că nu se va întâmpla lucrul acesta, dar poți avea un candidat cu procente mici care este din aceeași familie politică cu primii trei clasați și prin retragerea sa să încerce să repoziționeze mai bine un candidat”, a spus Pricopie.
În final, rectorul a fost invitat să dea un sfat bucureștenilor: „Să meargă la vot. Ca profesor dintr-o școală de Științe Politice nu am cum să nu combat ideea că „nu votez pentru că oricum nu contează”. Greșit, total greșit! Contează! Într-o democrație noi, ca cetățeni, care nu avem funcții politice, cel mai important mod de a contribui la sănătatea democratică a acestei țări este să ieșim la vot. Contează! Dacă nu s-ar fi ieșit la vot la alegerile prezidențiale din mai, astăzi în fruntea țării am fi avut un extremist pro-rus. Contează!”.
Comentează