Ministerul Finanțelor a decis să reducă rezerva valutară a statului cu aproximativ 2 miliarde de euro (circa 10 miliarde de lei), într-o mișcare menită să limiteze împrumuturile noi din acest an, potrivit informațiilor Profit.ro. Astfel, Guvernul își propune să se împrumute în 2026 la un nivel similar cu cel din 2025, în jur de 265 de miliarde de lei, în condițiile în care necesarul total de finanțare ajunge la 278,5 miliarde de lei.
Diferența dintre necesarul total și suma împrumutată va fi acoperită tocmai prin utilizarea acestei rezerve, cunoscută drept „buffer valutar” – un instrument creat pentru a oferi statului flexibilitate în perioadele în care costurile de finanțare sunt ridicate, potrivit Profit.
De ce apelează statul la rezervă
Decizia vine într-un context în care dobânzile cerute de investitori și bănci sunt considerate prea mari de autorități. În astfel de situații, Ministerul Finanțelor preferă să utilizeze rezervele acumulate în anii anteriori, în loc să se împrumute la costuri dezavantajoase.
Rezerva valutară a fost consolidată în ultimii ani și poate ajunge, teoretic, până la echivalentul a patru luni din necesarul brut de finanțare, adică aproximativ 18 miliarde de euro în 2026. Nu există însă un prag minim impus, ceea ce oferă Guvernului libertatea de a o reduce atunci când consideră oportun.
Presiunea uriașă pe buget: deficit și datorii vechi
Necesarul total de finanțare al statului în 2026 este determinat de două componente majore: deficitul bugetar estimat la aproximativ 127,8 miliarde de lei (circa 6,2% din PIB) și datoria veche care trebuie refinanțată, în valoare de circa 150,7 miliarde de lei.
Până la jumătatea lunii martie, statul reușise să acopere aproximativ 28% din acest necesar, prin împrumuturi atât de pe piața internă, cât și externă. De pe plan intern au fost atrase circa 47 de miliarde de lei, iar de pe piețele externe aproximativ 27 de miliarde de lei echivalent.
Cum se va împrumuta România în 2026
Strategia Ministerului Finanțelor prevede atragerea a aproximativ 160 de miliarde de lei de pe piața internă, prin titluri de stat, programe pentru populație precum Fidelis și Tezaur, dar și plasamente private. În paralel, statul vizează împrumuturi externe de aproximativ 21 de miliarde de euro, inclusiv prin emisiuni de euroobligațiuni și finanțări de la instituții internaționale.
Totodată, autoritățile iau în calcul emiterea de obligațiuni verzi, în funcție de interesul investitorilor, dar și accesarea fondurilor europene disponibile prin mecanisme precum PNRR.
Un mecanism creat după criza din 2009
Rezerva valutară a fost introdusă în 2010, la solicitarea Fondului Monetar Internațional, pentru a stabiliza finanțele publice și a evita presiunile sezoniere asupra bugetului. Practic, acest „buffer” funcționează ca o plasă de siguranță, permițând statului să evite împrumuturile în momente nefavorabile.
Comentează