Ziarul Financiar:
Premierul desemnat Dacian Cioloş cu cei 21 de miniştri anunţaţi vor moşteni poate cea mai bună situaţie macroeconomică a României din ultimii 35 de ani - 10 ani înainte de Revoluţie şi 25 de ani după... Din punct de vedere macro, cabinetul Cioloş nu va avea niciun fel de problemă, deci nu va putea să dea vina pe moştenirea primită. Întrebarea este dacă ştie ce să facă mai departe cu această situaţie macro şi cu banii pe care-i are la dispoziţie, atât cei interni, cât şi cei externi? Dacă jumătate din economie este pe creştere susţinută (Bucureşti, Ploieşti, Argeş, Sibiu, Cluj, Timişoara, Alba, Oradea, Iaşi, Braşov, Craiova, Constanţa), cealaltă economie a pierdut trenul şi este lăsată să se degradeze. Chiar dacă media de creştere este 3%, aceasta se obţine dintr-un plus mai mare în zonele de mai sus, cu un minus mare în celelalte judeţe. Niciun Guvern nu şi-a bătut capul cu judeţele care nu au şansa unor investiţi, cei de la putere amintindu-şi de ele doar când trebuie să obţină voturi. În aceste zone statul este pincipalul angajator, iar companiile româneşti care mai crează locuri de muncă încearcă să supravieţuiască cum pot. În aceste locuri nu sunt investiţii străine, iar firmele româneşti trebuie să se sprijine pe investiţiile statului şi dacă acestea nu există, cade şi business-ul lor. În cei trei ani şi jumătate, premierul Ponta s-a concentrat pe trei idei: - creşterea salariului minim, majorarea salariilor bugetarilor, reducerea T.V.A la alimente; - creşterea consumului; - favorabilitatea în faţa multinaţionalelor(IT, petrol, componente auto). Infrastructura şi companiile româneşti le-a lăsat deoparte, nu şi-a bătut capul cu ele, ceea ce s-a vâzut şi în scăderea investiţiilor interne. Iar acest lucru s-a văzut din plin. Având resurse financiare de acasă, multinaţionalele au câştigat teren în criză, în schimb firmele româneşti de-abia au supravieţuit. Dar o economie nu poate trăi numai cu multinaţionale... În 1999-2000 precedentul guvern tehnocrat - cabinetul Isărescu, a pus pe masă două măsuri economice din care a trăit atât guvernarea Năstase, cât şi cea a lui Tăriceanu: reducerea impozitului pe profitul reinvestit şi un credit fiscal pentru exportatori. Cabinetul Năstase a venit cu reducerea impozitelor pentru cei din industria IT, ceea ce a făcut ca peste un deceniu România să aibă un sector extrem de puternic, Băsescu - Tăriceanu a venit cu cota unică, guvernarea Boc a venit cu tăierile de salarii, majorarea TVA dar şi cu programul "Prima casă", iar guvernarea Ponta a venit cu creşterile de salarii, reducerea TVA, reducerea CAS la angajator şi reduceri de impozite pentru profitul reinvestit. Cu ce va veni Cioloş acum?
Digi24:
Premierul desemnat Dacian Cioloş a anunţat lista cabinetului pentru care va cere votul Parlamentului în zilele următoare. Componenţa noului Guvern este importantă, dar la fel de importantă este lista cu ce e de făcut. Bogdan Olteanu, viceguvernator al Băncii Naţionale, a spus că dacă se dorește trecerea de la sărăcie la bogăție, atunci guvernul trebuie să urmeze modele de succes ale altor țări, nu să caute altele. „Ar fi foarte bine să existe o perioadă în care oameni fără niciun fel de trecut în administrația publică românească, fără niciun fel de semne de întrebare referitoare la activitățile lor trecute, fără niciun fel de reticențe referitoare la relația dintre lege și structurile de partid care să îi fi propus, să vină, să analizeze mecanismele pe care le au, să îndrepte acolo unde acestea sunt prea complicate. Există modele prin alte țări, chiar din regiune, unde un asemenea guvern a reușit într-un an să facă ceva curățenie în mecanisme și în legislație, lucruri pe care sistemul politic nu îndrăznea să le atingă. De obicei, reticențele sunt mai curând legate de ce pare a fi popular și ce pare a nu fi popular. În ultimele zile, Parlamentul a devenit un fel se sală de licitație în care nu așezăm pe masă resursele pe care le avem și nu le dezbatem prin argumente care ar fi măsurile bune. Una dintre părți aruncă o măsură pe masă, toată lumea o votează că dă bine, pe urmă cealaltă parte vine cu una și mai gogonată, iar o votează toți și din păcate în ultimele săptămâni am observat că până și guvernul a intrat în licitație, modificându-și prin ordonanță de urgență propriul Cod Fiscal. Genul acesta de lucruri ar trebui să fie întrerupte de un guvern tehnocrat, de un guvern fără miză politică pe termen scurt”, a spus Bogdan Olteanu.
România Liberă:
Atacurile teroriste din Paris, din noaptea de 13 noiembrie, care au lăsat în urmă cel puțin 120 de morți, reprezintă o mărturie tragică a omniprezenței terorismului modern. Doar în acest an extremiștii violenți au ucis oameni nevinovați, în numele religiei ori al politicii, în Franța, Tunisia, Kenya, Israel, Nigeria și, desigur, în Siria și Irak – doar pentru a menționa câteva țări. Precum ciuma neagră din Europa medievală, terorismul atacă din umbră lumea modernă, iar eradicarea sa a devenit un imperativ global... În ciuda numeroaselor încercări de a crea unul, nu există nici un organism legal global care să conducă în lupta împotriva terorismului. Este timpul ca acest lucru să se schimbe... În februarie, România a propus înfiinţarea unei Curţi Internaţionale împotriva Terorismului (CIT) şi, împreună cu Spania, a demarat un proces comun de consultări, care sperăm că va duce la eventuala creare a acesteia. O astfel de instanţă ar fi împuternicită să judece orice act de terorism săvârşit după înfiinţarea sa, oferind mult dorita asistenţă statelor cu sisteme juridice slabe şi reprezentând un puternic factor de descurajare pentru potenţialii terorişti.
sursa foto: www.loc.gov
