Premium
O investigaţie jurnalistică a scos la iveală o diferență de 115.000 de euro între veniturile din chirii pe care Klaus Iohannis le-a consemnat în declarațiile de avere, în perioada 2005-2008, și sumele prezente în contractele pe care le-a semnat pentru închirierea proprietăților sale imobiliare.
Potrivit Rise Project, o cotă de aproximativ 80 la sută din banii de care familia Iohannis dispune în viața de zi cu zi are ca sursă închirierea unor imobile situate în Sibiu. Restul, de până la 20 la sută, provine din salarii. În prezent, Klaus Iohannis declară că el și soția sa obțin venituri anuale din chirii în valoare de 228.132 lei (aproximativ 50.500 de euro). Această sumă se regăsește în declarația de avere pe care Iohannis a depus-o, la începutul lui 2015, la secretariatul Administrației Prezidențiale. Înainte de 2010, actualul președinte al României a declarat venituri din chirii mult mai mici.
Președintele României nu a dorit să discute cu RISE Project, în cursul acestei documentări, și nici nu a răspuns la întrebările pe care RISE i le-a transmis prin intermediul biroului de presă al Administrației Prezidențiale.
RISE Project a obținut, în copie, câteva contracte de chirie semnate între Klaus Iohannis și firme care și-au deschis puncte de lucru în imobile deținute de acesta. Contractele au fost obținute de la Registrul Comerțului, unde au fost depuse de respectivele firme, pentru a face dovada că funcționează legal în imobilele lui Klaus Iohannis.
Datele financiare cuprinse în aceste contracte, puse în oglindă cu informațiile prezente în declarațiile de avere ale lui Klaus Iohannis, relevă faptul că actualul președinte al României ar fi putut încasa, ani la rând, sume mai mari decât cele pe care le-a făcut publice.
În perioada 2004-2007, interval acoperit de documentele obținute de RISE, diferența dintre sumele din contracte și cele menționate de Iohannis în declarațiile de avere este, în total, de 115.000 de euro. Astfel, din contracte reiese că, în perioada invocată, Iohannis a încasat chirii în valoare de 150.000 de euro. În același timp, în declarațiile de avere, acesta a consemnat venituri totale din chirii de doar 35.000 de euro.
Primul contract
Primul dintre aceste contracte de chirie a fost încheiat în noiembrie 2001, cu banca Raiffeisen. Prin acest contract, soții Iohannis și Ioan Baștea – proprietari în cote egale ai unui spațiu comercial situat în centrul Sibiului (Strada Nicolae Bălcescu nr. 29) – luau în chirie, pentru cinci ani, o agenție a băncii Raiffeisen, contra unui preț de 20.000 de USD/an. În ultima zi lucrătoare a lui 2006, 29 decembrie, contractul a fost reînnoit, printr-un act adițional, fiind prelungit cu zece ani. Cu această ocazie, Raiffeisen s-a angajat să plătească anticipat chiria pentru primii trei ani ai noii perioade contractuale: 180.000 de euro. O jumătate din bani, 90.000 de euro – 302.000 lei, la cursul valutar din ianuarie 2007, ar fi trebuit să le revină lui Klaus Iohannis și soției sale.
Aceeași sumă a fost consemnată în toate declarațiile de avere pe care Iohannis le-a depus la Primăria Sibiu în perioada 2010 – 2014.
Această sumă ar fi trebuit să se regăsească în declarația de avere pe care primarul Sibiului a depus-o în 2008. (Sau – în cazul în care banii din viramentul efectuat de Raiffeisen au ajuns în aceeași zi în care a fost semnat contractul, adică în ultima zi lucrătoare a lui 2006 – în declarația de avere completată în 2007.) În locul ei, Iohannis a consemnat o sumă de aproape douăzeci de ori mai mică: 16.278 de lei.
Al doilea contract
Diferențe contrastante între veniturile menționate în declarația de avere a lui Iohannis și cifrele consemnate în contractele de chirie apar și în cazul cedării folosinței unui alt imobil, nu doar a celui în care funcționează agenția băncii Raiffeisen. Este vorba de un apartament cu șase camere, pe care șeful statului îl deține împreună cu soția sa, pe Strada Someșului din Sibiu. Astfel, pe 25 iunie 2003, Klaus și Carmen Iohannis au închiriat acest apartament firmei Netex Production, o societate comercială cu sediul în Timișoara.
RISE Project a obținut atât acest contract, cât și două dintre actele lui adiționale, din 2005 și 2006 – prin care chiria a fost majorată. Din acest contract, reiese că primarul Sibiului și soția sa au încasat de la Netex Production următoarele sume de bani: 38.880 de lei (9.600 de euro, în 2004), 38.533 de lei (10.650 de euro, în 2005) și 42.600 de lei (12.100 de euro, în 2006). În declarația de avere, primarul Sibiului a menționat, în toți acești ani,o singură sumă – de două ori mai mică decât cea din contractul de chirie: 19.424 lei. Contactați de RISE Project, patronii companiei Netex Production nu au dorit să facă vreun comentariu pe sema discrepanțelor evidențiate mai sus.
Poziția ANI
RISE Project a adresat Agenției Naționale de Integritate (ANI) o scrisoare prin care a întrebat dacă, în cursul anchetelor referitoare la activitatea lui Klaus Iohannis, desfășurate în ultima perioadă, a verificat și veniturile pe care acesta le obține din chirii. ANI a comunicat faptul că are în curs o anchetă referitoare la „evaluarea averii” lui Klaus Iohannis, începută în 2010. Această anchetă a fost sistată, însă, în noiembrie 2014, când Curtea Constituțională a validat rezultatul alegerilor prezidențiale. Potrivit legii controlului averii demnitarilor, 115/1996, averea președintelui României poate fi cercetată numai după ce acesta își încetează mandatul. În timpul mandatului, o astfel de cercetare poate fi făcută numai la solicitarea, prin vot, a plenului reunit al celor două Camere ale Parlementului.
