Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, şi reprezentanţi ai autorităţilor au anunţat că vor face demersuri pentru a salva patrimoniul de la Băile Herculane de la degradare.
"Băile Herculane sunt patrimoniu european. Ele trebuie salvate şi ar fi păcat să intervină Uniunea Europeană să ne spună cum să le salvăm. Ar fi o ruşine, de aceea cred că trebuie să ne apucăm foarte repede de treabă şi Academia Română va face memorii în continuare (...) Eu voi interveni pe unde pot", a declarat Ioan-Aurel Pop, miercuri, în conferinţa "Salvaţi Băile Herculane!", organizată sub egida Academiei Române şi a Bibliotecii acestei instituţii.
Monumentele istorice din România, în paragină din cauza legislației
El consideră că monumentele istorice rămân în paragină în România deoarece legislaţia actuală nu este eficientă.
"Eu nu înţeleg cum monumente istorice pot rămâne în paragină la noi. (...) Legislaţia, dacă ar fi bună, nu s-ar putea întâmpla aceste lucruri şi nu se poate spune că n-avem legi", a mai spus preşedintele Academiei.
Nu în ultimul rând, el a informat că experţi ai Academiei Române vor realiza o istorie a Băilor Herculane.
Angajamentul Ministerului Culturii
La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Culturii Otvos Koppany a reafirmat angajamentul instituţiei pentru viitorul Băilor Herculane şi a subliniat că imobilele şi ansamblurile istorice, sculpturile şi elementele decorative, dar şi tradiţia balneară au făcut din staţiune "un reper european". Potrivit acestuia, după 1990, lipsa de investiţii şi procesele juridice complicate au dus la "degradarea vizibilă a acestui tezaur".
Oficialul a atras atenţia că, pentru a putea iniţia lucrări reale de consolidare şi restaurare, este esenţială clarificarea situaţiei juridice a imobilelor, inclusiv prin măsuri de expropriere, acolo unde legea permite.
Secretarul de stat a menţionat că Ministerul Culturii a întreprins mai multe demersuri, între 2020 şi 2021, când au fost luate prime măsuri de salvare la clădirea Băile Neptun pentru a reduce riscul de prăbuşire, iar în 2022 a susţinut includerea staţiunii pe lista indicativă UNESCO şi a sprijinit demersul Europa Nostra.
Potrivit acestuia, în 2024 s-au stabilit reguli clare prin Planul Urbanistic General şi s-au demarat intervenţii de urgenţă pentru securizarea clădirilor în pericol, iar în 2025 s-au realizat studii detaliate pentru Hotelul Traian, iar pentru Hotelul Ferdinand şi Cazinou au fost demarate documentaţii similare aflate în prezent în curs de elaborare.
Ce urmează?
El a afirmat că Ministerul Culturii şi-a propus pe termen scurt punerea în funcţiune a unei comisii tehnice permanente la Herculane şi asigurarea zonelor cu risc, pe termen mediu - clarificarea situaţiei juridice a imobilelor şi integrarea zonelor protejate în planul urbanistic, iar pe termen lung - transformarea studiilor în proiecte de restaurare cu finanţare din bugetul de stat, fonduri europene şi parteneriate public-private.
La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Economiei, Dezvoltării, Antreprenoriatului şi Turismului Gabriel Bogdan Şteţco a anunţat că instituţia pe care o reprezintă este deschisă să finanţeze partea legată de baza de tratament la Băile Herculane.
Primarul oraşului Băile Herculane, Gheorghe Orza, a atras atenţia că multe clădiri istorice se degradează accelerat.
"Clădirile istorice (...), Băile Neptun, hotelurile imperiale se degradează pe zi ce trece, unele sunt în stare de precolaps, iar expertizele confirmă precolapsul prăbuşirii, dar nu este doar o problema tehnică, este şi o problemă juridică şi administrativă, proprietăţi fragmenate, sechestre judiciare, procese care durează de ani, fără finalitate (...). Este nevoie de o intervenţie naţională, un cadru legislativ şi o acţiune fermă care să permită exproprierea pentru utilitate publică a monumentelor istorice aflate în precolaps", a atras atenţia Gheorge Orza.
Comentează