Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop şi preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Ion Tighineanu, au transmis, sâmbătă, un mesaj comun în care subliniază că o viitoare aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană presupune, încurajează şi întăreşte apropierea celor două maluri ale Prutului, iar acest parcurs european poate crea condiţii favorabile pentru "o unitate reală", construită prin educaţie, cercetare, cooperare instituţională şi asumarea fermă a adevărului istoric.
"Al doilea sfert al secolului XXI începe sub semnul unor mari transformări ale ordinii internaţionale. Mecanismele de securitate construite după cel de-Al Doilea Război Mondial îşi pierd treptat eficienţa, iar dreptul internaţional nu mai oferă garanţiile de stabilitate care păreau, până de curând, solide şi durabile. Declaraţiile recente ale unor lideri occidentali, formulate în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, confirmă această realitate: lumea a intrat într-o etapă de incertitudine geopolitică accentuată, în care statele mici şi vulnerabile sunt nevoite să-şi regândească strategiile de securitate şi de dezvoltare. Pentru Republica Moldova, dar şi pentru întregul spaţiu românesc de pe ambele maluri ale Prutului, aceste evoluţii nu reprezintă simple analize teoretice. Ele sunt realităţi cu implicaţii foarte serioase", transmit cei doi preşedinţi, într-un comunicat al Academiei Române transmis Agerpres.
Potrivit acestora, proximitatea unui conflict militar de amploare, persistenţa separatismului şi fragilitatea instituţională sporesc riscurile şi limitează opţiunile de protecţie pe termen lung, iar într-un asemenea context devine evident că soluţiile exclusiv politice sau strict juridice nu sunt suficiente.
"În prezent, prioritatea Republicii Moldova este parcursul european, un obiectiv legitim, confirmat prin voinţa cetăţenilor. Aderarea la Uniunea Europeană presupune, încurajează şi întăreşte apropierea celor două maluri ale Prutului. Acest parcurs poate crea condiţii favorabile pentru o unitate reală, construită prin educaţie, cercetare, cooperare instituţională şi asumarea fermă a adevărului istoric. Finalitatea firească a acestui proces este reîntregirea poporului român. Romanii ştiau şi românii ştiu, mai ales în preajma Sărbătorii Naţionale de la 24 Ianuarie, că 'unirea face puterea'. Aşa au gândit Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, moş Ion Roată şi generaţia lor. Bine au gândit şi bine au acţionat. Consolidarea unui spaţiu cultural şi ştiinţific comun contribuie esenţial la creşterea rezilienţei societale şi la diminuarea vulnerabilităţilor", subliniază comunicatul de presă.
Pop şi Tighineanu sunt de părere că, într-o lume în care echilibrele se schimbă rapid, "amânarea deciziilor privind unitatea celor două maluri ale Prutului poate avea costuri greu de recuperat".
"Reîntregirea poporului român trebuie înţeleasă nu doar ca un ideal identitar, ci ca un imperativ strategic al secolului XXI. Timpul nu mai este acum un aliat, după principiul că el le rezolvă pe toate. Paşii care pot fi făcuţi astăzi riscă să devină imposibili mâine. De aceea, responsabilitatea revine tuturor: societăţii civile, mediului academic, comunităţii culturale şi factorilor de decizie politică din cele două state româneşti. Viitorul nostru nu trebuie şi nu poate să fie lăsat la voia conjuncturilor externe. Este momentul acţiunii menite să conducă la marea operă de reîntregire naţională", precizează aceştia.
Comentează