DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Ioan Slavici în 1924: Minune prea mare n-ar fi să se înceapă zidirea Catedralei Neamului și după o sută de ani

slavici

„La Catedrala Sf. Petru din Roma au muncit zidari, pietrari și fel de fel de alți meșteri și maeștri peste două sute de ani”, scria Ioan Slavici într-o ediție din 1924 a revistei Arhitectura. „Minune prea de tot mare n-ar fi dac-ar trebui să treacă fie măcar și numai o sută de ani pentru ca să se poată începe zidirea unei catedrale la București”.

Ioan Slavici făcea în articolul său un istoric al inițiativelor de construcție a unei catedrale reprezentative pentru București, capitala care, în vremea Războiului de Independență, număra aproximativ o sută de biserici – dovezi ale evlaviei locuitorilor.

„Se zice că nimeni nu poate să scrie istoria faptelor nepetrecute. Se poate însă scrie istoria faptelor plăsmuite, deși ele n-au fost încă săvârșite. Înșirare de asemenea fapte e istoria catedralei Bucureștilor, pe care până acum Românimea nu s-a învrednicit însă s-o ridice întru mărirea lui Dumnezeu”, își începea autorul articolul, informează Basilica.ro.

„Când a sosit la București vestea că Curcanii noștri au cucerit reduta Grivița, Eminescu și eu am chibzuit să publicăm în Timpul un articol în care arătam că Ștefan-Vodă cel Mare, de fiecare victorie câștigată pe câmpul de război, zidea întru mărirea lui Dumnezeu câte o mănăstire și stăruiam ca românii din zilele noastre să ridice și ei o catedrală la București, unde nu e nicio biserică mai încăpătoare, în care mulți creștini pot să se roage pentru binele obștesc.”

Prozatorul continua: „Ziua următoare ne-a pomenit în redacțiune cu Beizadeaua Mitică [Dimitrie Ghica, fost premier conservator, care a sprijinit proiectul de construire a catedralei – n. ed.], Președintele născut al tuturor întreprinderilor pornite din gând bun”.

„Încântat de cele cuprinse în articolul publicat în Timpul, el a venit să ne spună că a hotărât să înființeze un comitet care ia asupra sa sarcina de a porni o mișcare și de a aduna bani pentru zidirea unei mărețe catedrale, cum se cuvine să aibă Bucureștii, capitala glorioasei Românii”, mai scria Slavici.

„Comitetul s-a înființat, mișcarea s-a pornit și banii au început să se adune; deodată însă zelul s-a potolit și totul a rămas baltă. Se zicea că zidirea unei catedrale mărețe e lucru prea mare pentru ca să poată fi scos la capăt prin subscrieri de bună voie și guvernul a făgăduit că va purta el de grijă ca să fie zidită în adevăr o măreață catedrală, cum li se cuvine Bucureștilor tăiați de Calea Victoriei.”

Scriitorul menționa și un alt pas important din istoria acestui vis, pas care, din păcate nu a fost continuat.

„Numai de tot târziu s-a ivit alt Mitică, D.A. Sturza, care, ajuns ministru de culte, a luat o hotărâre bărbătească și nu numai a obținut un credit de 5 milioane pentru ridicarea catedralei, ci a și ales locul unde urma să se facă zidirea, unde azi se află statuia lui C.A. Rosetti”.

Din păcate, pentru că nu a existat un consens politic transpartinic pentru proiect, schimbările politice l-au șters de pe lista priorităților, iar banii au fost cheltuiți pentru alte lucruri.

După mai puțin de o sută de ani, Catedrala Națională nu numai că a fost începută, ci și sfințită – iar aceasta s-a petrecut, în mod simbolic, în Anul Centenar al Marii Uniri. Sfântul locaș a fost sfințit de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu și de Părintele Patriarh Daniel în 25 noiembrie 2018.

Vezi aici galeria cu fotografiil

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.