Premium
Deputatul PSD, Ioana Bran, critică dur felul în care Puterea abordează tema educației și mai ales noul an școlar 2020-2021:
Președintele Iohannis, devenit de ceva vreme purtător de cuvânt al guvernului liberal, ne-a anunțat pe toți că anul acesta școala va începe la 14 septembrie. Și ne-a mai spus că activitatea se va desfășura după 3 scenarii: „verde” – copiii merg la școală, „galben” – o parte la școală, o parte online și „roșu” – școală exclusiv online.
Tot președintele ne-a explicat cum se stabilește culoarea scenariilor, vorbind despre situația epidemiologică din fiecare localitate. S-a încurcat, așa că a doua zi a revenit și a corectat ceea ce spusese anterior. Fostul profesor de fizică s-a încurcat în calcule, dar în final am aflat că decizia deschiderii școlilor va fi descentralizată și va fi luată la nivel de județ.
Apreciez faptul că președintele și-a corectat discursul, dar faptul că a fost nevoie de corectură arată un lucru pe care îl consider grav: guvernul nu știe, de fapt, ce e de făcut, nu s-a pregătit serios pentru începerea anului școlar.
Anul trecut, România avea aproximativ 2,8 milioane de elevi. Cifra de școlarizare pentru anul acesta va fi relativ asemănătoare. Tot anul trecut, funcționau în țară 6293 de unități școlare (fiind incluse aici și creșele și grădinițele, dar și școlile de arte și meserii și facultățile). Ca să asiguri buna funcționare a acestora, să asiguri, concomitent, protecția sanitară și să duci și procesul de educație la capăt, trebuie să te pregătești temeinic. Din martie, de la declanșarea stării de urgență și până azi, Ministerul Educației, alături de specialiștii în politicile de sănătate, ar fi trebuit să producă o strategie coerentă pentru anul școlar 2020-2021. Dar, ca în toate domeniile în care ar fi trebuit făcute planuri strategice pentru viitor, guvernul Iohannis-Orban s-a bâlbâit și a lăsat lucrurile la voia întâmplării. Mă refer la ajutorul economic pentru firmele românești, la prevenirea creșterii șomajului, la măsuri concrete pentru a ajuta oamenii afectați de criza economică tot mai evidentă.
Să revin la școală. Ministrul Educației, Monica Anisie, și-a rezumat planul de viitor prin două fraze: responsabilitatea funcționării și dotării școlilor revine autorităților locale, iar elevii care vor merge la școală o vor face astfel încât „să nu se întâlnească unii cu alții!”. Aceste „măsuri” arată de fapt limitele guvernării liberale.
Sigur, e logic să funcționezi pe niveluri de risc la adresa sănătății copiilor. Dar un plan de măsuri ar trebui să spună ce se va întâmpla cu elevii din primele clase? Ei nu pot învăța online, nu pot desena cercuri și bastonașe cu ochii pe tabletă. Ce se va întâmpla cu elevii mai mari care vor învăța online, dar nu au tablete sau internet? Cine va finanța măsurile de securitate sanitară din școli – de la măscuțe de protecție, la paravane de plexiglas? Cine va autoriza circuitele de ieșire și intrare în școală? Tot angajații DSP, depășiți deja de situația epidemiologică? Ce vor face copiii care, în scenariul „roșu” vor sta acasă? Dar părinții acestora? Vor putea lipsi de la serviciu? Dar oare vor putea decide părinții dacă își lasă sau nu copiii la școală în situația în care se tem că aceștia se pot infecta?
Sunt întrebări care au nevoie urgentă de un răspuns. Nu mai este loc de bâlbâieli, ezitări sau „evaluări” interminabile așa cum ne-a obișnuit acest guvern depășit pe toate planurile. Și nu cred că România mai are nevoie de o generație de sacrificiu sau, mai bine spus, de o generație sacrificată de un guvern incompetent din toate punctele de vedere.
