stiripesurse.ro vă prezintă principalele teme ale zilei din presa de mâine:
Adevarul:
Criticat de unii dintre susţinătorii săi că nu s-a implicat mai mult în recenta criză guvernamentală, preşedintele Iohannis a evitat să intre într-o bătălie internă de uzură, preferând să lase cartoful fierbinte în braţele PSD. Analiza variantelor pe care le avea la dispoziţie Palatul Cotroceni faţă de ceea ce se întâmpla la Palatul Victoria arată că PSD ar fi avut de câştigat dacă ar fi intrat în coliziune directă cu preşedintele Iohannis.
Partidul ar fi trecut mult mai uşor peste criza politică, mobilizat împotriva inamicului, acuzând din nou „încălcarea Constituţiei”, „tentativa de lovitură de stat” şi „încălcarea voinţei electoratului care a decis ca PSD să fie la guvernare”.
Strategia lui Iohannis arată că preşedintele a ales să ridice nivelul jocului, mult peste ceea ce practică PSD. În loc să se ia la trântă cu un partid-stat din ce în ce mai acaparator, preşedintele se distanţează de mizele mici şi încearcă să se poziţioneze mult mai sus, la nivelul politicilor globale.
Vizita la Washington a fost un succes şi i-a adus puncte importante preşedintelui. Conferinţa de presă cumună cu Donald Trump a generat o ştire importantă pentru întreaga presă internaţională: liderul de la Casa Albă susţine articolul 5 al Alianţei Nord-Atlantice, declaraţie explicită pe care Trump refuzase să o facă la summitul NATO de la Bruxelles.
Au urmat rapid întâlnirile lui Klaus Iohannis cu Angela Merkel şi Emmanuel Macron, cei doi lideri de la care se aşteaptă relansarea proiectului european.
Un asemenea turneu pe ambele maluri ale Atlanticului nu s-a mai văzut de mult în ceea ce priveşte un preşedinte al României. Relaţiile UE-Statele Unite, după venirea lui Trump la Casa Albă, au rămas în sfera incertitudinii, ba chiar au ajuns la nivelul la care cancelarul Merkel să se simtă îndreptăţită să spună că „Europa trebuie să-şi ia destinul în propriile mâini”. Normal, că într-un asemenea context, cine reuşeşte să aibă un dialog deschis cu preşedintele American şi îi vorbeşte despre necesitatea unei legături transatlantice solide, devine o persoană de interes cu care vrei să discuţi în orice capitală europeană. (Mai multe detalii AICI)
Digi24:
Sociologul Alin Teodorescu, șef al Cancelariei ex-premierului Adrian Năstase și fost deputat PSD, consideră că actuala guvernare este „cea mai proastă” pe care a avut-o PSD vreodată și că partidul s-a transformat într-o „federație de clici” cu interese economice destul de pronunțate și fără un mecanism intern de selecție a cadrelor din eșalonul doi și trei.
„E cea mai proastă perioadă de guvernare pe care a avut-o PSD vreodată. Nu s-au ocupat de guvernare, s-au ocupat de încercarea de a schimba legile justiției. La o lună de la preluarea guvernării, la sfârșitul lunii ianuarie 2017, Guvernul a încercat să treacă o ordonanță de urgență care a scos 600.000 de oameni în stradă. A fost făcută cu obiectiv un singur om și în colateral cu ușurarea situației a altor 100-120 de oameni, care au fost la un moment dat lideri politici sau lideri instituționali în România, au pus mâna pe fonduri publice, parchetele i-au trimis în judecată, judecătorii i-au condamnat. Ținta fundamentală nu a fost îndeplinirea programului de guvernare, satisfacerea agendei publice, publicului, dialogul cu partenerii instituționali interni și internaționali, ci încercarea de a pune mâna pe justiție”, a declarat Teodorescu.
Sociologul a întărit ideea că principalul beneficiar al tuturor acestor acțiuni ale PSD este Liviu Dragnea.
Potrivit fostului secretar de stat cu rang de ministru din Guvernul Năstase, PSD „nu mai există” ca organizație dinamică.
„E o federație de clici, cum ați văzut și în luna iunie, când au încercat să dea jos propriul Guvern și imediat s-au repoziționat o parte dintre lideri pro și contra Liviu Dragnea, evident mai mulți către Liviu Dragnea. Este o federație de clici cu interese economice destul de pronunțate, nu mai există mecanism intern de selecție. Nu mai poți să faci o selecție a cadrelor din rangul doi sau din rangul trei”, a arătat Alin Teodorescu. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Pentru banca spaniolă Banco Popular salvarea a venit în ultimul moment, în iunie, printr-o operaţiune plină de intrigă, dramă şi secrete. În aceeaşi lună, guvernul italian a salvat de la colaps două bănci regionale cu bani publici, înfruntând critici crunte din partea politicienilor nemţi, pentru ca în luna următoare să naţionalizeze Monte dei Paschi, cea mai veche bancă din lume.
Politicienii nemţi sunt cei mai mari critici ai multiplelor planuri de bailout pentru băncile italiene, însă alţi critici spun că aceştia mai bine s-ar uita în propria ogradă: nici sistemul loc bancar nu este lipsit de defecte.
A trecut un deceniu de la marea criză financiară, care a devastat sistemele bancare din economii dezvoltate şi emergente deopotrivă, iar sistemul bancar european pare că este încă în criză. Aceasta când UE încearcă să-şi construiască o uniune bancară.
Pentru Axel Weber, economist german, fost preşedinte al băncii centrale a Germaniei, iar acum CEO al grupului bancar elveţian UBS, presiunile actuale sunt dovada că sectorul financiar este departe de a fi în regulă.
„Suntem încă în procesul de refacere, dar nu am depăşit criza. Criza se va termina când toate activele neperformante se vor fi depreciat şi pierderile vor fi acoperite“, a spus Weber, citat de Deutsche Welle.
În cea mai dramatică operaţiune de bailout europeană a anului, luna trecută Banco Popular din Spania a fost vândută pentru un euro către Banco Santander. Cel puţin, în acest mod banca nu va deveni o povară pentru bugetul statului. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
Germania găzduieşte la sfîrşitul acestei săptămîni o reuniune la vîrf a grupului G20 pusă sub semnul acumulării multor tensiuni pe plan internaţional. Pentru a doua oară preşedintele american Donald Trump soseşte în Europa dar el nu mai este perceput ca un leader capabil să atenueze neliniştile, ci mai degrabă ca o personalitate provocatoare care merge împotriva curentului general. Ambianţa nu este cea mai bună la Hamburg, oraşul care găzduieşte reuniunea, unde mii de manifestanţi anti-globalizare avertizează că îşi vor face auzită vocea.
O planetă fără leadership
O lume în care nimeni nu se mai înţelege cu nimeni, o umanitate care nu-şi mai vede interesele esenţiale, nici măcar cele legate de propria sa supravieţuire. Iată decorul general al acestui forum al marilor puteri industriale şi militare, aşa-numitul grup G20. Si ca şi cum sursele de tensiune nu ar fi fost suficiente, Coreea de Nord se înscrie şi ea pe ordinea de zi cu o nouă provocare alarmantă, tirul de rachetă intercontinentală tras chiar de Ziua independenţei americane, pe 4 iulie.
Discuţia în jurul programului nuclear nord coreean ia într-adevăr amploare în acest context, pentru că dictatorul de la Fenian irită pe toată lumea, dar nu în acelaşi fel. China, de exemplu, speră să instrumentalizeze în favoarea intereselor sale delirul militaro-narcisist al lui Kim Jong-un. În timp ce alte state din regiune, precum Japonia şi Coreea de sud, au motive să se teamă de caracterul imprevizibil al şefului suprem de la Fenian. De altfel la Hamburg marele summit G20 va fi precedat de un mini-summit reunind Statele Unite, Japonia şi Coreea de Sud.
Inainte de a ajunge la Hamburg, Donald Trump are pe agendă, mîine, o vizită în Polonia, care se anunţă sub auspicii mai calme. El va rosti un discurs în contextul unei alte reuniuni la vîrf, la care participă şefi de stat şi de guvern din 12 ţări ale Europei centrale şi de răsărit. Toţi aceşti lideri au în comun cel puţin un lucru: şi anume convingerea că numai America le poate asigura securitatea în contextul noii politici a Rusiei, de "recuperare" a fostei sfere de influenţă sovietice. "Iniţiativa celor trei mări", aşa a fost anunţată această reuniune, dat fiind că trei spaţii geografice se întîlnesc în felul acesta, cu deschidere spre Marea Adriatică, spre Marea Baltică şi spre Marea Neagră. (Mai multe detalii AICI)
Comentează