Iohannis, mesaj la aniversarea dezrobirii romilor

Incluziunea socială a grupurilor defavorizate, inclusiv a minorităţii rome, este strâns legată de proiectul unei Românii moderne, puternice, educate, a declarat preşedintele Klaus Iohannis într-un mesaj transmis, vineri, în cadrul unui eveniment prilejuit de împlinirea a 160 de ani de la dezrobirea romilor în Principatele Române, citit de consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu. 

"Identitatea şi demnitatea noastră naţională se definesc atât prin felul în care ne raportăm la marile noastre valori, cât şi prin răspunsul la importantele provocări cu care ne confruntăm. Naţiunile puternice, în sensul în care acest concept exprimă coeziunea indivizilor şi colectivităţilor în jurul unor valori fundamentale, s-au născut prin capacitatea de a-şi transforma cele mai importante provocări în proiecte naţionale şi în resurse ale competitivităţii. Din această perspectivă sunt strâns legate incluziunea socială a grupurilor defavorizate, inclusiv a minorităţii rome, şi proiectul unei Românii moderne, puternice, educate - o ţară care susţine şi promovează valorile, educaţia, cultura, performanţa, excelenţa, care apreciază fiecare comunitate pentru contribuţia la istoria, cultura şi patrimoniul naţiunii şi fiecare individ pentru aportul la bunul mers al societăţii", a spus Iohannis. 

El a arătat că, la 160 de ani de la încheierea procesului de dezrobire a romilor, viaţa acestei minorităţi rămâne încă marcată de lipsa de integrare economică şi în sistemele naţionale de educaţie, de asigurări sociale şi de sănătate. Iohannis susţine că emanciparea romilor, un obiectiv al Revoluţiei de la 1848, deşi a fost juridic şi politic realizată, "a rămas incompletă în plan economic şi social". 

"De la fenomene de excluziune socială sau segregaţionism şi până la o anumită reticenţă în asumarea de către romi a propriei identităţi etnice şi culturale, acestea sunt tare ce nu sunt simplu a fi depăşite. Cazurile de discriminare nu au dispărut, iar condamnarea lor este deseori lipsită de celeritate şi fermitate. La 160 de ani de la dezrobire, nu toţi romii sunt şi cetăţeni. Unui număr important dintre ei le lipsesc actele de identitate, privându-i de orice perspectivă de integrare în sistemele naţionale de educaţie, sănătate, asistenţă socială şi de drepturile prevăzute de Constituţie. Această situaţie ar trebui să fie în atenţia autorităţilor responsabile", susţine Iohannis, în mesajul său. 

Şeful statutul menţionează, în acest context, Legea 28/2011, apreciind că reprezintă al doilea moment ca importanţă "în asumarea răspunderii politice pentru istoria şi soarta comunităţii rome", după adoptarea raportului asupra Holocaustului în România. 

"Legea a dat un impuls dezvoltării cadrului instituţional şi strategic, colaborării dintre autorităţile publice, precum şi dintre acestea şi societatea civilă a minorităţii rome. Nu putem afirma însă că România a rezolvat toate disfuncţionalităţile de natură instituţională implicate în aplicarea politicilor publice pentru incluziunea socială a minorităţii rome. Totuşi, o serie de blocaje de comunicare şi praguri de înţelegere au fost depăşite în ultimii ani. Modul în care minoritatea romă îşi depăşeşte marginalizarea este o probă atât a propriei voinţe, cât şi o dovadă a maturităţii, a forţei coezive şi a înţelepciunii societăţii româneşti în ansamblul său", punctează preşedintele.