Premium
Copreşedintele Alianţei Liberale şi Democrate (ALDE) Călin Popescu-Tăriceanu susţine că unele dintre formulările şi direcţiile de acţiune indicate în Strategia Naţională de Apărare "contravin flagrant prevederilor constituţionale în materie", motiv pentru care, spune el, ar fi fost necesară respingerea documentului de către Parlament.
Vezi şi: Strategia Naţională de Apărare, ADOPTATĂ la limită
"Preşedintele României a adresat Parlamentului solicitarea pentru aprobarea Strategiei Naţionale de Apărare a României în temeiul prevederilor art. 65 alin. (2) lit. f) din Constituţie. Unele din formulările şi direcţiile de acţiune indicate în Strategie contravin flagrant prevederilor constituţionale în materie, motiv pentru care consider că ar fi fost necesar ca Parlamentul să adopte o hotărâre de respingere a documentului. (...) Strategia de Apărare nu este o strategie. O strategie, în orice domeniu, presupune definirea unor obiective şi precizarea mijloacelor şi căilor de a le atinge. Prezenta Strategie nu are scopuri definite şi nici mijloace concrete indicate", declară Tăriceanu, potrivit unui comunicat remis, miercuri, redacţiei stiripesurse.ro.
Potrivit lui Tăriceanu, Strategia de Apărare este în fapt "o strategie de extindere a puterii prezidenţiale dincolo de literă şi spiritul Constituţiei.
"Pe lângă abordările tradiţionale, Strategia include explicit în sfera apărării şi alte domenii: mediul economic, energie, sănătate, educaţie, protecţie socială, agricultură. Pe această cale, Preşedinţia pare să-şi asume, cel puţin cu titlu de instanţă de monitorizare şi control, atribuţii care sunt de resortul Guvernului. Cu alte cuvinte, Strategia sugerează trecerea către o republică prezidenţială, prin extinderea explicită a autorităţii prezidenţiale: 'Strategia reflectă necesitatea promovării unui concept de securitate naţională extinsă... în următoarele domenii: educaţie, sănătate, economic, energetic, financiar, mediu, infrastructuri critice... reducerea decalajelor de dezvoltare şi reconstrucţia marilor sisteme publice'", arată Tăriceanu.
Vezi şi: Coaliția a intrat în gard / SURSE
Călin Popescu-Tăriceanu mai spune că Strategiei îi lipsesc şi două componente "obligatorii şi necesare" - componenta normativă şi cea instituţională.
"Strategiei îi lipsesc complet referinţele normative, dincolo de trimiterea metaforică la valorile NATO şi UE. În materie de apărare şi securitate naţională există, formulat în Tratatul de la Lisabona, un drept primar al Uniunii Europene, complet ignorat de document. De asemenea, în Strategie nu sunt numite instituţiile cărora le sunt ataşate atribuţii şi sarcini în domeniul apărării şi nu se face niciun fel de proiecţie bugetară. Limbajul Strategiei este unul de program politic, vag, generic şi metaforic. Strategiile similare ale altor naţiuni desenează politici publice concrete, incluzând mijloace alocate şi responsabilităţi precizate, nu vorbesc despre 'dimensiuni' abstracte", mai arată copreşedintele ALDE.
Vezi şi: Ilie Sârbu: Strategia lui Iohannis e făcută prost / STENOGRAMA
Acesta este, totodată, de părere că Strategiei îi lipsesc claritatea şi rigoarea, documentul fiind, în opinia sa, întemeiat pe "o confuzie conceptuală".
"Confuzia este între politica de apărare, ce face obiectul constituţional al Strategiei, şi chestiunea securităţii, la rândul ei înţeleasă ca un domeniu ce cuprinde practic întreaga sferă a activităţilor şi proceselor de natură socială şi economică. Pe această confuzie se întemeiază o distorsiune fundamentală: deşi afirmă că vizează interesele şi drepturile cetăţenilor, Strategia dă o dimensiune statală tuturor domeniilor sferei publice. În realitate, statul se află în centrul documentului, un stat care-şi subsumează toate aspectele vieţii comune a cetăţenilor. Această distorsiune structurală este întărită de lipsa notabilă a noţiunii de securitate civilă. (...) Deopotrivă absent este obiectivul rezilienţei, ce priveşte rezistenţa colectivă la consecinţele unui dezastru militar ori cataclism natural", se mai precizează în comunicat.
Vezi şi: Ce cuprinde noua Strategie Națională de Apărare a Țării
Tăriceanu mai susţine că dimensiunea economică şi energetică a Strategiei conţine "aproape toate materiile constituţionale ce cad în responsabilitatea Guvernului".
"Prin asumarea ca misiune a 'apărării şi consolidării democraţiei constituţionale şi a statului de drept', Strategia adoptă o atitudine paternalistă faţă de puterea judecătorească, ce pare să devină astfel un nou domeniu al atribuţiilor prezidenţiale. De asemenea, Strategia încalcă principiul nulităţii mandatului imperativ al parlamentarilor, indicând forma şi conţinutul legislaţiei pe care aceştia ar fi chemaţi să o adopte la indicaţia preşedintelui: 'O condiţie necesară pentru operaţionalizarea Strategiei o reprezintă revizuirea cadrului legislativ în domeniul securităţii naţionale, care să ţină cont, pe lângă deficienţele relevate în timp, de noile ameninţări şi de nevoia de respectare a drepturilor şi libertăţilor civile. În vederea atingerii obiectivelor şi realizării direcţiilor de acţiune asumate prin prezenta Strategie, instituţiile cu responsabilităţi în domeniile respective vor elabora strategiile, programele şi planurile sectoriale de activitate subsecvente'", se mai arată în comunicatul de presă.
