Puține lucruri mi-au atras atenția în ultima vreme așa cum a făcut-o inițiativa liberalilor de ieri de a cere premierului Cioloș adoptarea prin OUG a votului la primari în două tururi. S-a discutat mult despre diverse aspecte ale propunerii, cum ar fi: constituționalitatea ei, îmbunătățirea reprezentativității, avantaje și dezavantaje electorale pentru participanții la jocul politic, jocuri de culise de actualitate în care propunerea liberalilor să fie o monedă de schimb etc..
Răspunsul lui Cioloș de astăzi îmi arată că mutarea liberalilor are niște substraturi mult mai adânci. Ea poate fi asemuită cu o ”rebeliune de catifea” a unei grupări din PNL (dacă nu cumva a întregului partid) împotriva planului care se coace în cu totul alte cercuri, mai apropiate de Cotroceni, privind o mare coaliție PSD-PNL, după alegerile parlamentare.
Așa cum am mai arătat, votul în două tururi pentru primari înseamnă ceva mai subtil decât o victorie a ”dreptei” în marile orașe. Înseamnă o coaliție la guvernare după 2017, care să lase PSD în Opoziție. O să mai explic o dată de ce. Dacă în iunie 2016 am avea vot în două tururi, atunci nu doar că electoratele PNL, MP, ALDE, M10, USB ar propulsa în funcția de primar la marile municipii un candidat provenit din rândurile lor, dar ar consolida, între tururi, majorități în Consiliile Județene, iar acestea, la rândul lor ar consfiți alegerea unor președinți de CJ proveniți tot din zona ”dreptei”. Și asta pentru că negocierile s-ar desfășura simultan: îmi dai voturile pentru al doilea tur la primar, facem majoritate în CJ și împărțim funcțiile de conducere.
Un asemenea aranjament aproape natural, venit din votul direct al cetățenilor, nu poate să conducă decât la o coaliție a Dreptei după parlamentarele din 2016. Va fi foarte greu, după ce aproape toate județele vor fi dominate de PNL și partidele mici, care contează, revendicate de centru-dreapta, să formezi un guvern pe o majoritate PSD-PNL. Mi se va replica prin exemplul 2008, când la locale PNL și PDL au constituit majorități la nivel județean, dar guvernul de după parlamentare i-a exclus pe liberali și i-a adus la masă pe oamenii lui Geoană. Pot să vă spun că, în sine, această discordanță între majoritățile locale și majoritatea din Parlament a fost un subiect de permanentă tensiune în coaliția, care, de altfel, după 9 luni, s-a și destrămat.
Răspunsul lui Cioloș mi s-a părut, de fapt, răspunsul lui Iohannis la propunerea liberalilor. Iohannis are un alt plan și l-am explicat în detaliu aici.
Pentru el, alegerile într-un tur sunt o garanție că nu se vor forma majorități anti-PSD la nivel local, care să-i facă viața grea când va construi coaliția PSD-PNL în Parlament, cu premier tehnocrat. Mi se pare că liberalii, prin propunerea făcută, se revoltă delicat împotriva planului lui Iohannis.
Nu vreau să argumentez pentru o o soluție sau alta. Părțile au în minte argumentele lor și, mai ales, interesele lor. Iohannis vrea să mai câștige un mandat în 2019 și de aceea are nevoie de un mare consens național care să ducă la reforme durabile în sănătate, educație, administrație ș.a.m.d. El nu poate spera să câștige al doilea mandat prin talentele sale de competitor electoral pentru că, pur și simplu, nu le are. E obligat să facă și să se și vadă ce a făcut. Or, va fi greu de construit ceva durabil fără un consens al marilor forțe politice.
Liberalii nu sunt atât de interesați de al doilea mandat al lui Iohannis. Ei tratează lucrurile în logica de partid, iar această logică spune că trebuie să cucerești puterea cu cine poți în cât mai multe locuri, atât la nivel local, cât și la nivel central. Ca să înțelegeți mai bine, dau un exemplu. Logica PNL București nu e să ajungă partidul la guvernare în 2017, ci să aibă Primarul General, cât mai mulți primari de sectoare și majorități în cât mai multe consilii. Cu votul într-un tur, acest vis e destul de departe de ambițiile organizației de București, pe care nu o va încălzi cu nimic că PNL va fi la guvernare după 2017, dacă Primarul General și primarii de sector sunt de la alți competitori.
Nu spun că liberalii nu sunt interesați de marile reforme din România. Probabil că sunt. Dar ei vor să împace și capra și varza: adică și interesele directe ale organizațiilor locale și interesul pentru problemele societății. E firesc, asta e logica de partid, așa există partidele pretutindeni.
În plus, mai e problema premierului. E sigur că Iohannis va încerca să nominalizeze un premier neutru într-o coaliție PSD-PNL, cu posturile împărțite paritar, altfel nici n-ar reuși să mențină cele două partide unite în majoritate. Acest lucru contravine din nou logicii de partid politc. Un partid mare se bate să câștige alegerile și să-și pună premierul său, nu să accepte nu știu ce tehnocrat sau apolitic. Că e Cioloș, Dâncu sau Borc, e prea puțin important pentru PNL. Ce e important e că nu e PNL, nu e de-al lor. Asta contează mult și asta pare că nu vor să-i accepte liberalii lui Iohannis în 2016.
Sigur, sunt și alte motive pentru care activul PNL (incluzând aici și PDL) nu vrea o coaliție cu PSD. Iohannis cunoaște prea puțin PSD ca partid. El e mai nou prin viața politică. Liberalii și democrat-liberalii îi știu bine pe moștenitorii lui Iliescu. Nici unii, nici alții n-au avut experiențe prea plăcute cu PSD din 2000 până azi. Nu e PSD vreun monstru, dar are anumite tendințe totalitare în sensul de a acapara, prin orice viclenie politică, puterea totală. Și oamenii din PSD sunt mai hârșiți decât cei din PNL, pentru simplul fapt că ei și înaintașii lor au devenit mai experimentați în folosirea pârghiilor administrative și politice (au guvernat mai mult timp țara).
Înclin să-i dau credit Alinei Gorghiu care a exclus o alianță cu PSD după alegerile parlamentare. Bine, și dacă ar fi avut asta în minte, tot ar fi trebuit să o excludă. Dar acum îmi pare mai clar că Gorghiu reprezintă vocea partidului mai mult decât vocea lui Klaus Iohannis sau, în orice caz, e nevoită să facă o echilibristică cu totul specială între Cotroceni și sediul liberal.
Mai e ceva: candidatura lui Cristian Bușoi. Și ea pare a fi un simptom al acestei tensiuni mocnite între Iohannis și PNL. A fost nevoie ca șeful statului să se afișeze, cu o zi înainte de ședința de desemnare, cu Bușoi, pentru a transmite partidului mesajul că el e alesul. Partidul l-a receptat doar pe jumătate și a refuzat să valideze candidatura în Biroul Permanent. Tot mai multe voci de la centru spun că Bușoi nu poate câștiga alegerile la Capitală. Mai mult, sunt și unii care cred că Iohannis nu vrea ca un om al PNL să câștige Capitala, întrucât asta ar putea să-l propulseze pe câștigător într-o poziție care să-i amenințe chiar candidatura lui Iohannis din partea PNL pentru al doilea mandat. Toate astea pot fi speculații, dar fac parte din logica politica și nu trebuie excluse teoretic.
Ar mai fi de spus, în fine, că în relația aceasta între PNL și Cotroceni, intervine și un alt factor ”perturbator”. E vorba de ”greii” din PDL care au supraviețuit perioadei Traian Băsescu. Experiența lor le arată că nu e deloc simplu să ai Președintele României. Tensiunile între PDL și Traian Băsescu au apărut mult mai târziu, dar nu înseamnă că nu au existat încă de la bun început. Și au existat tocmai pentru că, de cele mai multe ori, logica de partid nu se potrivește cu logica unui șef de stat. Mai mult chiar, logica electorală a partidului nu se potrivește cu logica electorală a șefului statului dintr-un motiv banal: alegerile prezidențiale și parlamentare sunt decalate. Chiar și azi, dacă vorbești cu cele două părți vei afla că: ”noi cei din PDL i-am zis lui Traian Băsescu să nu facă nu știu ce”, ”eu, Traian Băsescu, le-am zis celor din PDL să nu facă cutare lucru”, și-ți dai seama că ambele părți au dreptate în sistemul lor de referință, doar că sistemele de referință diferă.
Pe scurt, Iohannis vrea încă un mandat în 2019 și pentru asta vrea să facă marile reforme cu o mare coaliție consensuală. PNL vrea să cucerească puterea politică în cât mai multe localități și în cât mai multe județe, după care să cucerească puterea politică în Parlament și Guvern, să dea premierul și să facă și reforme. Pentru asta Iohannis are nevoie de vot într-un tur la locale, iar PNL de vot în două tururi. Cine crede că Iohannis are dreptate și PNL nu are (sau invers) se înșeală. Fiecare are dreptate în sistemul lui de referință.
Comentează