Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă prezintă o analiză a jurnalistului Ion Cristoiu pe tema prezentării bilanțului guvernării în ședința conducerii PSD, dar și a modului în care funcționează relația dintre Partid și Guvern în mandatul președintelui Liviu Dragnea.
Evenimentul Zilei:
(...) Relația dintre Partid și Guvern rămâne pentru PSD piatra de încercare, în condițiile în care președintele partidului, Liviu Dragnea, nu poate fi și premier, din cauza unei legi adoptate pe vremuri la beție. De la investirea primului Guvern PSD, în 4 ianuarie 2017, s-a pus problema împăcării și caprei și verzei, altfel spus, a unei politici care să rezolve atît minima marjă de mișcare a premierului, cît și ambiția lui Liviu Dragnea de a fi un fel de Nicolae Ceaușescu al României. S-au găsit multe soluții, toate dezastruoase întro țară în care dubla comandă nu poate fi decît lipsită de eficiență. Slăbiciunea de fond a soluțiilor a dus la cele două căderi de Guvern în nici doi ani de Guvernare, căderi fără nici o legătură cu Opoziția din parlament și din stradă, cu vreo criză a realului, numai și numai din cauza conflictului inevitabil dintre premier și Liviu Dragnea.
Viorica Dăncilă a lăsat impresia unei opțiuni fericite pentru soluționarea chestiunii, unice în postdecembrism, a conducerii prin intermediari. Toate datele spuneau și spun că Viorica Dăncilă nu poate fi atît din punct de vedere public, cît și din punct de vedere al culiselor, altceva decît un ceas cu cuc al lui Liviu Dragnea.
Controlul de partid asupra Guvernului a rămas însă în picioare.
Dincolo de existența unui centru de comandă departe de Palatul Victoria, cel puțin pentru ochii lumii s-a găsit formula, acceptabilă democratic, a unui Bilanț al Guvernării prezentat de premier la anumite perioade în fața CExN, organismul de conducere colectivă al PSD între Congrese.
Guvernul Viorica Dăncilă a fost investit pe 29 ianuarie 2018. De atunci au trecut aproape trei luni. Timp suficient pentru ca organismul de conducere colectivă care e CExN să-și fi făcut o imagine asupra punctelor tari și a punctelor slabe ale guvernării, astfel încît să poată dezbate temeinic bilanțul celor trei luni de guvernare, după ce acesta va fi fost citit de Viorica Dăncilă. Pe lîngă necesitatea cerută de relația PSD-Guvern, o asemenea dezbatere, urmată desigur de soluții ivite, toate, din luările de cuvînt ale liderilor PSD, se impunea și pentru că lunile trecute de la investire au scos în evidență marea, incredibila slăbiciune a regimului PSD de după alegerile din decembrie 2016: Incapacitatea de a administra țara. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Investitorii străini în titluri de stat privesc de atunci România cu mult mai multă circumspecţie. În ultimele luni această viziune pesimistă asupra a ceea ce se întâmplă cu economia locală s-a acutizat.
Paradoxal, ţara trece prin cea mai mare creştere economică din 2008 încoace, salariile cresc, preţurile apartamentelor la fel, fuziunile şi achiziţiile de companii au fost în 2017 la maxim istoric.
Investitorii străini şi economiştii care se uită pe România iau foarte în serios probabilitatea unei ajustări în 2018.
Nu se ştie ce formă va căpăta această ajustare: o creştere de taxe sau o reducere de cheltuieli, pentru că nu se va executa bugetul conform planificării, o creştere şi mai mare a dobânzilor pe piaţa monetară sau o devalorizare bruscă a leului faţă de euro.
Perspectivele din exterior asupra României ridică în primul rând problema deficitului bugetar, care este evaluat ca fiind prea mare la 3% din PIB, şi de asemenea, a deficitului de cont curent, adică a poziţiei internaţionale a României, aflat la 3-4% din PIB.
Sigur, de partea cealaltă oricine s-ar putea întreba de ce să fie pericol un deficit de cont curent de 3% din PIB când în perioada anterioară de boom economic, 2000-2007, s-a depăşit frecvent 5-6%, ajungând chiar până la 12% din PIB în 2007, anul premergător crizei.
Atunci se considera că este periculos un deficit de cont curent de peste 6% din PIB. Iată că este considerat acum periculos un deficit de cont curent de 3% din PIB! (Mai multe detalii AICI)
Hotnews:
Guvernul a transmis Parlamentului un punct de vedere legat de proiectul privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) prin care arată că există prevederi care nu sunt în conformitate cu cerințele Eurostat. În mare, instituția europeană solicită independența fondului în procesul de administrare a activelor. Însă, initiativa legislativa privind infiintarea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii, semnată de 185 de parlamentari PSD si ALDE, are mai multe prevederi care ar afecta administarea activelor de către Fond. Guvernul a transmis mai multe amendamente legate de proiect. Unele dintre ele vizează ca activitatea Fondului să fie evaluată de Guvern, nu de Parlament.
Proiectul ar urma să fie aprobat miercuri în Senat cu amendamente. În caz contrar, va fi aprobat aprobat tacit în forma inițială. Termenul de adoptare tacita este 18 aprilie. Senatul este prima cameră decizională. Potrivit punctului de vedere al Guvernului, forma adoptată de Senat va trebui transmisă către Eurostat în vedere "obținerii cât mai urgent posibil a opiniei ex-ante". Vezi aici punctul de vedere.
Proiectul de lege a fost consultat de Eurostat în vederea respectării legislației europene. Fondul suveran trebuie să fie clasificat ca o companie în afara sectorului administrației publice de către Eurostat, pentru a nu avea impact pe deficit și datorie publică.
În urma unor vizite a reprezentanților Eurostat, în perioada 6-8 februarie 2018, a reieșit că există prevederi din proiectul de lege care ar afecta clasificarea Fondului în afara sectorului administrației publice. De aceea sunt necesare amendamente la acest proiect de lege, susține Guvernul. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
La Strasbourg, Emmanuel Macron a evocat în 17 aprilie necesitatea “autorității democrației” și a unei "suveranități a Europei", a vorbit despre proiectul European integrat, dar cu două viteze și s-a indignat privind situația din Siria. Un discurs care nu a lăsat pe nimeni indiferent, mai ales că Macron, în mod conștient sau nu, zguduie din temelii o structura învechită – cea “europeană”.
Ei, da! Franța s-a întors cu adevărat la masa europeană si bate cu pumnul în ea: situația siriană este intolerabilă și nu vom sta cu mâinile în sân. O spune președintele francez, acest copil teribil al Europei, căruia președintele Parlamentului European îi spune “Cher Emmanuel“ (în loc de Monsieur Le Président”) și care-și permite să pună în chestiune nu doar acțiunile externe ale Europei, dar și pe cele interne.
Bătrâna Europă este cu adevărat bătrână iar Macron și-a propus s-o zguduie din temelii pentru a-i da puțin din vigoarea si din tinerețea sa.
Să nu ne înșelăm, însă! Emmanuel nu este atât de tânăr pe cât pare, el este de fapt un filozof care pare a fi înțeles la 39 de ani ceea ce alții nu au priceput la vârste cu mult mai onorabile.
Macron vrea ca Europa să avanseze repede și structurat, chiar dacă ar mai pierde din adepți pe drum, vrea un protecționism pe care nici măcar nu-l deghizează și pe care-l aplică în interiorul UE si vrea solidaritate reală privind migranții.
Europa aceasta cu două viteze, îndelung dezbătută și în fine mărturisită, pune însă probleme în estul european. Eurodeputatul Adina Vălean o spunea astăzi în plenară când se întreba ce se întâmpla cu Europa de azi în așteptarea celei de mâine.
Într-adevăr, unde se află aceste state din est acum, astăzi? In discursul sau , Macron a refuzat idea că democrația poată fi lăsată de-o parte în est, dar se referea în mod vădit doar la Ungaria și la Polonia.
Obișnuit să-i dea dreptate lui Macron în mai toate, Jean-Claude Juncker s-a repezit și el să spună că nu poate accepta o diviziune între est și vest fiindcă „Europa este un ansamblu”. (Mai multe detalii AICI)
