Premium
Jurnalistul Ion Cristoiu publică informații controversate despre masacrul din Bucea. Acesta spune că presa italiană și nu numai, se întreabă de ce informațiile despre faptele grave care ar fi fost comise de ruși au fost ascunse mai multe zile, iar cadavrele au apărut în mod suspect, lasă să se înțeleagă jurnalistul, abia după.
Iată editorialul integral publicat de Ion Cristoiu pe pagina sa de Facebook.
De mai mult de o lună, comunicarea publică despre situația din Ucraina s-a făcut exclusiv pe principiile propagandei de război, mult diferită față de propaganda obișnuită. Rechiziționarea televiziunilor de știri de către Regimul militar Iohannis, cenzurarea și autocenzurarea au făcut ca publicului să i se ofere doar produsele PSYOP. Pe plan mondial au apărut și voci care, cu argumente, spun și altceva decît propaganda de război. La rubrica Războiul, dincolo de propaganda de război, cristoiublog.ro va găzdui puncte de vedere din lume, dar și din România care se supun numai și numai Datoriei de a spune Adevărul.
„De ce primarul din Bucha nu a pomenit despre masacrul în timpul interviului pe care l-a acordat a doua zi după plecarea rușilor?”. Jurnalistul Toni Capuozzo , invitat la emisiunea A patra republică a lui Nicola Porro , are îndoieli puternice cu privire la masacrul de la Bucha, orașul de la periferia Kievului unde diverse gropi comune și cadavre sfâșiate de trecerea au fost găsite tancuri ale Armatei Roșii.
Potrivit lui Capuozzo, există încă câteva laturi întunecate, tipice teatrelor de război ca acesta. În special, cunoscutul corespondent de război subliniază faptul că la 31 martie, a doua zi după plecarea rușilor, primarul Bucei a acordat un interviu în fața primăriei și nu a menționat masacrul. „Videoclipul este difuzat la TV ucraineană pe 1 aprilie și morții nu sunt pomeniți niciodată. Totuși, Bucha este un oraș mic: era posibil să nu-i fi spus nimeni despre morții de pe stradă?”, întreabă Capuozzo. Dar nu numai. A doua zi, adică 2 aprilie, un filmuleț al poliției ucrainene care arată devastarea „dar există un singur cadavru, al unui soldat rus, care este lăsat pe marginea drumului”. Și adaugă: „Abia pe 3 încep să împușcă imaginile morților. De unde au venit acele cadavre?” . Cunoscutul corespondent de război subliniază apoi că „când omori o persoană cu o împușcătură în cap, ar fi bălți de sânge”. Și se întreabă: „Se poate ca după 4 zile să nu fi pus nimeni un cearșaf jalnic peste morți?”.
Potrivit jurnalistului de război, trebuie să se ridice îndoieli pentru că, dacă este adevărat că „ rușii ar fi capabili să construiască camere de tortură și să omoare civili cu sânge rece” este la fel de adevărat că „chiar și ucrainenii cu apă în gât ar putea. să pună la punct o punere în scenă care să implice lumea” . Prin urmare, Capuozzo cere deschiderea unei anchete internaționale. Anchetă pe care, deocamdată, ONU a exclus-o. „Meseria jurnalismului este să treacă la fapte și să încerce să înțeleagă în spatele aparențelor de ce în fața acestei grozăvii vom ajunge să trimitem tancurile”, conchide Capuozzo care și-a exprimat adesea îndoieli puternice cu privire la dinamica acestui război.
