Iranul şi-a completat arsenalul militar cu 1.000 de drone în contextul ameninţărilor preşedintelui american Donald Trump de a ataca Republica islamică dacă nu acceptă negocierile, relatează joi EFE, conform Agerpres.
"Aparatele aeriene fără pilot (UAV) au fost dezvoltate în conformitate cu ameninţările emergente la adresa securităţii şi învăţămintele operative trase din recentul război de 12 zile", a indicat armata iraniană într-un comunicat, citat de agenţia de presă locală Mehr, referindu-se la războiul de 12 zile din iunie, declanşat de Israel împotriva Iranului şi la care SUA au participat prin bombardarea celor trei principale instalaţii nucleare iraniene.
În timpul acelui conflict, Israelul a bombardat zilnic instalaţii militare şi nucleare din Iran, precum şi clădiri civile unde avea informaţii că s-ar afla personal militar, inclusiv în capitală ţării persane, atacuri în care şi-au găsit moartea circa 1.000 de iranieni, conform cifrelor oficialităţilor de la Teheran.
Iranul are o industrie puternică de producţie de drone şi de rachete. În 2024, armata iraniană a prezentat o nouă dronă cu o rază de acţiune de peste 2.000 km, cu o autonomie de zbor de 24 de ore, capabile să transporte "toate tipurile de muniţii şi bombe".
Republica islamică se confruntă acum cu o posibilă intervenţie militară din partea SUA, care au transferat portavionul Abraham Lincoln şi grupul său de escortă format din trei distrugătoare în apropierea apelor iraniene.
Donald Trump a afirmat miercuri că flota trimisă este "pregătită, dispusă şi capabilă să-şi îndeplinească rapid misiunea, cu rapiditate şi violenţă, dacă este necesar", cerând Iranului să încheie un acord. El a comparat situaţia cu Venezuela, unde în urma unei operaţiuni de comando, SUA l-au capturat pe liderul venezuelean Nicolas Maduro.
Preşedintele american a ordonat trimiterea flotei după protestele care au zguduit Iranul de la sfârşitul lunii decembrie şi care au fost înăbuşite violent de regimul iranian.
Teheranul acuză SUA şi Israelul de orchestrarea protestelor care au început din motive economice, dar care s-au extins rapid şi au luat o turnură politică. Unele bilanţuri consemnează cel puţin 3.117 morţi în urma represiunii declanşate de autorităţi, dar organizaţii neguvernamentale de opoziţie, precum HRANA (cu sediul în SUA) raportează 6.126 de morţi.
Comentează