Premium
Sacrificiile badantelor românce plecate în Italia să ofere copiilor un trai mai bun, o sabie cu două tăişuri care le împovărează cu vinovăţie şi durere să îşi lase copiii să crească în grija altcuiva şi de multe ori, sacrificiul lor se întoarce împotriva lor când copiii nu reuşesc să facă diferenţa între abandonul suferit din partea mamei şi a eforturilor pentru o viaţă mai bună pe care le face. Un reportaj Huffington Post Italia scoate în evidenţă lupta nevăzută dusă de femeile care caută o viaţă mai bună pentru familiile lor, departe de acestea.
„Prima dată când am venit în Italia am stat doar cinci luni. Îmi lăsasem fiica de doi ani în România. M-am întors pentru că a fi departe de ea, pentru mine, era prea dureros”, spune Francesca (nume fictiv), pentru huffingtonpost.it.
Ea nu are nicio ezitare în glas. Are un caracter dur, hotărât, al cuiva care și-a luat viața în mâini și a făcut un pariu. Pentru că este nevoie de curaj, dragoste, generozitate și poate și de puțină nesăbuință pentru a-ți părăsi pământul și copiii și a-ți încerca norocul într-o țară străină, Italia, unde trăiesc astăzi aproximativ 1.200.000 de români, potrivit datelor ISTAT.
„Un exod care este în mare parte feminin. Femei care, cu un bagaj și nişte bani în buzunar, ajung în țara noastră pentru a „avea grijă” de cei mai fragili dintre noi, dar și pentru a munci pe câmp și pe șantiere. Ele fac acest sacrificiu pentru a îmbunătăți viața copiilor lor, pentru a le permite să studieze, pentru a le oferi mai mult decât ar putea primi. Dar, de cele mai multe ori, calea se transformă într-un drum sinuos, pavat cu durere, singurătate, abandon, vinovăție”, scrie publicaţia citată.
