Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a lansat vineri liderilor sârbi şi kosovari un apel la calm, după ce tensiunile dintre Belgrad şi Pristina s-au amplificat în ultima perioadă, potrivit France Presse. ''Mesajul meu principal către toţi este să se calmeze şi să nu utilizeze o retorică susceptibilă să sporească tensiunile'', a declarat Jens Stoltenberg în timpul unei vizite la Pristina.
Relaţiile sârbo-kosovare s-au deteriorat în ultimele săptămâni, mai ales după incidentul de la jumătatea lunii ianuarie, în care un tren vopsit în culorile drapelului sârb şi inscripţionat cu mesajul "Kosovo este sârb" a fost trimis spre nordul Kosovo. Încercarea Belgradului de a repune în funcţiune, după 18 ani de la sfârşitul conflictului din 1998-1999, linia care face legătura între capitala Serbiei şi oraşul Kosovska Mitrovica (nordul Kosovo) s-a lovit de ferma opoziţie a autorităţilor de la Pristina, care au considerat acest act drept o "gravă provocare". În cele din urmă trenul a fost oprit după o decizie a premierului sârb.
Un alt factor care a dus la agravarea tensiunilor dintre Belgrad şi Pristina este arestarea fostului lider kosovar Ramush Haradinaj, blocat în Franţa în aşteptarea procesării cererii sale de extrădare în Serbia, care doreşte să-l judece pentru crime de război. Ramush Haradinaj a fost achitat în 2008 şi 2012 de către Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPI), care l-a judecat pentru crime de război comise în 1998. Serbia a cerut însă extrădarea lui Haradinaj pentru a-l judeca pentru alte fapte, petrecute în 1999.
În virtutea unui mandat de arestare emis de autorităţile de la Belgrad, fostul lider kosovar a fost arestat pe 4 ianuarie pe aeroportul din Bâle-Mulhouse, în estul Franţei. Stoltenberg a susţinut, de asemenea, dialogul sub egida Uniunii Europene şi procesul de normalizare a relaţiilor dintre sârbi şi kosovari. Războiul din Kosovo (1998-1999) s-a soldat cu aproape 13.000 de morţi. Conflictul a dus la secesiunea şi apoi independenţa Kosovo, cu populaţie majoritar albaneză, dar pe care Serbia îl consideră leagănul civilizaţiei sale. Sprijinit de Rusia, Belgradul nu a recunoscut independenţa proclamată de Pristina în februarie 2008, conform Agerpres.
Până în prezent, 114 ţări au recunoscut independenţa Kosovo, printre care Statele Unite şi 23 din cele 28 de ţări membre ale Uniunii Europene (excepţiile sunt Spania, România, Slovacia, Grecia şi Cipru).
Comentează