Premium
Bombonica Prodana a solicitat și i-a fost acceptat de către judecătorii de la ÎCCJ sesizarea Curții Constituționale pentru articolul privind abuzul în serviciu din Codul Penal. Anterior, într-o speță asemănătoare, dar cu mai puțin impact public, Curtea de Apel București a respins o astfel de solicitare. Se ridică firesc întrebare dacă nu cumva judecătorii de la ÎCCJ au acceptat această solicitare din cauza presiunii mediatice uriașe.
Citește și: Kovesi a declanşat RĂZBOIUL între Putere şi Opoziţie: 'Vor să scoată dinţii procurorilor'
Citește și: Planul secret al lui Liviu Dragnea a fost DEVOALAT la Antena 3: 'A fost regizat'
Pe 20 martie 2017, Curtea Supremă respinsese definitiv, ca inadimisibilă, o cerere similară ridicată de un fost şef serviciu în cadrul Primăriei Capitalei, George-Andrei Creci, în present avocet în Baroul Bucureşti. Creci este judecat pentru abuz în serviciu, într-un dosar al procurorilor DNA privind restituirea în natură a unui teren în suprafaţă de 15.209,87 mp. Prejudiciul adus Municipalităţii este de 3.303.301 euro. George-Andrei Creci ridicase iniţial excepţia la Curtea de Apel Bucureşti, iar pe 7 martie magistraţii au spus că este inadmisibilă. Motivul: Curtea Constituţională s-a pronunţat pe această excepţie în 2016, scrie Adevărul.
„Analizand cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 246, 248 şi 258 din Codul Penal din anul 1969 şi ale art. 297 alin. 1, art. 308 şi art. 309 din Codul Penal, Curtea retine ca nu sunt indeplinite cumulativ conditiile de admisibilitate prevazute de art.29 din Legea nr.47/1992, deoarece prin considerentele deciziei 405/15.06.2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.517 din 08.07.2016 (prin care s-a admis excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art.246 alin.1 din Codul penal din 1969 şi ale art.297 alin.1 din Codul penal, stabilindu-se ca acestea sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”), instanţa de contencios constitutional s-a pronuntat asupra chestiunii in discutie”, arată Curtea de Apel Bucureşti.
Magistraţii redau pasajele relevante din decizia Curţii Constituţionale în motivarea respingerii. Practic, Curtea Constituţională a stabilit pe 16 iunie 2016, în decizia 405, că incriminarea unui funcţionar public pentru abuz în serviciu se poate face doar dacă acesta încalcă o lege promulgată de preşedinte sau o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului, NU şi dacă funcţionarul încalcă o hotărâre de Guvern sau alte reglementări secundare. Judecătorii au spus că infracţiunea de abuz în serviciu este constituţională în măsura în care „executarea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu”, din definiţia din Codul Penal, înseamnă „prin încălcarea legii”.
”Fata de cele expuse, se constata asadar ca instanţa de contencios constitutional a facut deja aprecieri, in cuprinsul deciziei mentionate, cu privire la imprejurarea ca, la momentul actual, nu este reglementat un prag valoric al pagubei şi nici o anumită intensitate a vătămării in ceea ce priveste infractiunea de abuz in serviciu, stabilind totodata ca responsabilitatea de a reglementa si aplica prevederile privind abuzul în serviciu (asadar inclusiv sub aspectul necesitatii existenţei unei anumite valori a pagubei sau a unei anumite intensităţi a vătămării rezultate din comiterea faptei), ţine atât de autoritatea legiuitoare primară/delegată (Parlament/Guvern), cât şi de organele judiciare – ministerul public şi instanţele judecătoreşti, nefiind asadar atributul Curţii Constitutionale”, este concluzia Curţii de Apel Bucureşti din 7 martie 2017.
