Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă prezintă o analiză pe tema discuțiilor din spațiul public referitoare la reunificarea României cu Republica Moldova.
Revista 22:
Tema unirii României cu Republica Moldova susținută de marile partide autohtone este un joc pe care liderii politici români îl fac în favoarea Rusiei. Cu bună știință sau din ignoranță, ei dau apă la moară expansionismului gândit la Moscova. De altfel, ambasadorul rus la București, Valeri Kuzmin, declara acum șase luni că proiectul unirii poate fi pus în practică oricând „în baza dreptului istoric sau cu ajutorul referendumului“, dar că el propune formula referendumului, „ținând cont că o astfel de situație s-a întâmplat și în Crimeea“. Diplomatul rus sugerează că ideea reunificării este nu doar bine văzută la Kremlin, ci chiar recomandată. Anexarea Crimeei ar deveni dintr-o dată parte a unui proces european, dacă România ar integra Republica Moldova, iar toate granițele stabilite după Al Doilea Război Mondial vor putea fi puse în discuție. Dincolo de acest obstacol care ține de jurisdicția internațională și de argumentele opoziției UE și NATO, reunificarea ar face din România o țară extrem de vulnerabilă, cu o minoritate rusă influentă și cu două regiuni complicate: Găgăuzia autonomă și Transnistria, care are încă armament greu și trupe rusești așa-numite de apărarea păcii. Pe lângă aceste probleme, cererile minorității maghiare, cu tradițiile ei legaliste, vor fi considerate dintr-o dată acceptabile.
La ședința festivă a parlamentului dedicată unirii României cu Basarabia din 27 martie 2018, Liviu Dragnea a spus că „vrea“ unirea cu R. Moldova: „conștiința națională este o forță în istorie și ea poate modifica fundamental contextul, poate schimba granițele, poate dărâma imperiile și poate mișca evenimente la scară mare“. Liderul Camerei Deputaților a citit în favoarea tezei unioniste Actul Final de la Helsinki, document semnat de România și care la Articolul III prevede inviolabilitatea frontierelor. În schimb, Călin Popescu Tăriceanu le-a cerut pur și simplu celor două parlamente, român și moldovean, să decidă unirea: „după exemplul anului 1918, doar vrerea Parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău, exprimând voinţa poporului român din România şi din Moldova, va putea reface ceea ce a făcut Sfatul Ţării cu un veac în urmă şi a desfăcut hotărârea arbitrară a marilor puteri totalitare în 1940“.
Pentru șeful Senatului, lucrurile trebuie să se întâmple fără ca România să țină cont de aliații ei. Tăriceanu a spus-o de mai multe ori în ultimii ani. În 2016, se întreba de ce România nu are curajul să ridice chestiunea unirii cu Basarabia (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Sindicatele de la Skoda cer majorări salariale de 14%, în timp ce managementul constructorului auto ceh propune creşteri de 10%. Cu atât au crescut salariile şi anul trecut. Angajaţii au respins propunerea şi ameninţă că vor face grevă în luna mai.
Companiile care nu au angajamente faţă de aceste state şi produc în regiune doar pentru că este mai ieftin decât în alte părţi şi mai aproape de Germania au început deja să plece.
Grevele sunt rare în Cehia, a cărei creştere economică este susţinută de sectorul auto. Cu un avans puternic al PIB-ului în ultimii ani şi cu rata şomajului la cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii, salariile cresc accelerat în multe sectoare ale economiei cehe, punând presiuni pe angajatori, scrie Reuters. Lipsa forţei de muncă cu pregătirea cerută de angajatori încurajează salariaţii să ceară mai mult.
Cele mai recente date ale ministerului muncii arată că în 2017 salariul mediu lunar din Cehia a crescut cu 7%. În pofida creşterii, 65% din salariaţi câştigă sub media de 30.000 de coroane (1.184 euro).
Salariul mediu de anul trecut este de 26.000 de coroane (1.026 euro). Printre cei mai bine plătiţi se numără controlorii de trafic aerian şi oficialii de stat, care câştigă în medie 200,000 de coroane (7.893 euro) pe lună. Salariile din sectorul public au crescut mai mult decât cele din sectorul privat.
La fel este cazul şi în Ungaria, unde salariile s-au majorat cu peste 10% anul trecut, iar pentru anul acesta experţii anticipează majorări de până în 10%, potrivit MTI. În sectorul public, remuneraţiile au urcat cu 13%. A crescut şi numărul angajaţilor de la stat. Congresul Uniunilor Sindicale din Marea Britanie estimează că anul acesta salariile din Ungaria vor înregistra cele mai mari creşteri din Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). (Mai multe detalii AICI)
RFI:
Miercuri 4 aprilie s-au împlinit 50 de ani de la asasinarea lui Martin Luther King, militant pentru drepturile populaţiei de culoare din Statele Unite. "I have a dream", declara el în 1963, era vorba de visul unui om care credea că în America toţi cetăţenii, indiferent de culoarea pielii, puteau fi egali şi putea trăi fără tensiuni împreună. Ce a rămas din "visul" lui Martin Luther King? se întreabă mulţi comentatori în contextul acestei comemorări.
În primul rînd a rămas un personaj legendar, onorat în continuare de toţi militaţii pentru egalitate în drepturi, cu atît mai mult cu cît Martin Luther King a recurs la metode non-violente. Strategia sa pacifistă nu l-a apărat însă de glontele ucigaş tras de un segregaţionist alb pe data de 4 aprilie 1968 la Memphis, în statul Tennessee. La acea oră, Martin Luther King deranja pe multă lume întrucît voia nu doar egalitate între albi şi negri, el se lupta şi pentru populaţia săracă a Americii şi mai ales pentru oprirea războiului din Vietnam. Multe grupuri şi cercuri politice îl detestau deci, inclusiv unii militanţi de culoare care considerau că albii nu înţeleg decît limbajul forţei, şi care recurgeau la violenţă pentru a-şi face auzită vocea.
Visul lui Martin Luther King nu s-a realizat integral în cei 50 de ani care au trecut de la asasinarea sa, deşi în America au fost înregistrate imense progrese în materie de drepturi civice. Barack Obama n-ar fi ajuns niciodată preşedinte dacă lucrurile ar fi rămas ca pe vremea lui Martin Luther King. (Mai multe detalii AICI)
Evenimentul Zilei:
După incendiul care a luat viața a peste 60 de persoane - care a declanșat un scandal monstru și demisii în lanț în Rusia (vice-guvernator, guvernator), arestarea administratorului clădirii și primele strigăte furioase care cereau demisia lui Putin, la câteva zile d
Un incendiu a izbucnit miercuri într-un centru comercial pentru copii din Moscova. Potrivit presei ruse, mai multe persoane au fost rănite. Flăcările au izbucnit la etajul patru al mall-ului Persei. La ora la care scriu editorialul, nu se cunoaşte sursa incendiului şi suprafaţa afectată.
"Incendiul este de gradul II, sunt persoane rănite, vizitatorii sunt evacuaţi", - a declarat o sursă din cadrul serviciilor de urgenţă. Alte persoane au declarat pentru Interfax că incendiul ar fi izbucnit într-un depozit de jucării, care se află la etajul trei al mall-ului. Acestea mai spun că în interiorul clădirii se aflau circa 300 de persoane.
Ce se întâmplă însă cu Rusia? E ceva nou? Sau marele colos cu forță militară și nucleară, cu pretenții neo-imperiale cel puțin în spațiul post-sovietic și dorință de a impune veto-ul său în toate problemele lumii, nu e în stare să gestioneze banale urgențe civile interne. Marele stat cu pretenții de superputere, care ne anunță arme cu laser și rachete supersonice imbatabile, nu poate regla chestiuni administrative din abece-ul serviciilor publice pentru populațiem precum siguranța clădirilor publice, mall-uri, centre de recreere pentru copii, etc?
Ei bine, mai întâi nu e un lucru nou. Am avut numeroase cazuri în care Rusia lui Putin e neputincioasă în crize interne cu impact public major. Tot la fel de stângaci s-a manifestat în scufundarea unui vapor în Volga, la 11 iulie 2011, cu 110 morți, majoritatea copii.(Mai multe detalii AICI)
