Premium
Judecătoarea Dana Gîrbovan, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, transmite un mesaj despre importanţa respectării drepturilor şi libertăţilor tuturor românilor, ca esenţă a dăinuirii statului. Mesajul judecătoarei porneşte de la discursul episcopului Hossu şi de la Rezoluţia de la Alba Iulia, documente care ar trebui să se afle la baza înţelegerii rostului şi chemării noastre ca neam.
Vezi şi: SONDAJ - Ce cred românii despre Marea Unire şi cum vor să fie sărbătorit Centenarul
"1 decembrie 1918 - ziua in care s-a pus baza unui nou stat roman, in care drepturile si libertatile tuturor romanilor sa fie respectate
Asa cum, atunci cand vorbim despre stat de drept, mereu facem referire la Constitutie, asa ar trebui sa privim periodic inapoi si sa recitim Declaratia/Rezolutia de la Alba Iulia, rostita de episcopul Iuliu Hossu la 1 decembrie 1918, pentru a ne intelege rostul si chemarea ca neam si tara si fundatia pe care s-a construit Romania Mare.
Ideea faurii unui stat pentru romani a pornit de la nevoia unui stat in care romanii sa isi vada recunoscute si aparate drepturile lor. Nu poate exista natiune si stat fara ca drepturile fiecarui individ sa fie recunoscute si garantate.
Citind discursul episcopului Hossu si Rezolutia de la Alba Iulia (le gasiti la finalul postarii) descoperim ca Unirea, care a adus romanii impreuna intr-un singur stat, a fost fondata pe doua valori fundamentale - credinta si dreptatea -, care se materializeaza prin recunoasterea si respectarea unor drepturi fundamentale ale tuturor cetatenilor romani, indiferent de etnie sau confesiune religioasa.
Actul Unirii consacra, astfel, o insiruire de drepturi fundamantale si ar putea fi surprinzator faptul ca, intr-un act ce consfinteste unirea, se insista atat de mult pe aceasta.
Esenta dainuirii unui stat, insa, tocmai in aceasta consta: nu exista natiune, nu exista cu adevarat unita o tara in care drepturile fundamentale ale fiecarui cetatean nu sunt cu adevarat garantate si protejate.
“Ca principii fundamentale la alcatuirea noului stat roman, Adunarea Nationala proclama urmatoarele:
1. Deplina libertate nationala pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra si judeca in limba sa proprie prin indivizi din sanul sau si fiecare popor va primi drept de reprezentare in corpurile legiuitoare si la guvernarea tarii, in proportie cu numarul indivizilor ce-l alcatuiesc.
2. Egala indreptatire si deplina libertate autonoma confesionala pentru toate confesiunile din stat.
3. Infaptuirea desavarsita a unui regim curat democratic pe toate terenurile vietii publice. Votul obstesc, direct, egal, secret pe comune, in mod proportional, pentru ambele sexe, in varsta de 21 ani, la reprezentarea in comune, judete ori parlament.
(Voci: Traiasca femeile! Traiasca! Aclamatii, femeile flutura batistele).
4. Desavarsita libertate de presa, asociere si intrunire; libera propaganda a tuturor gandurilor omenesti.
5. Reforma agrara radicala. Se va face conscrierea tuturor proprietatilor mari. In baza acestei conscrieri, desfiintand cu fidelitate comisele in temeiul dreptului de a micsora dupa trebuinta latifundiile, i se va da posibilitatea taranului sa-si creeze o proprietate (arator, pasune, padure) cel putin atat, cat sa o poata munci el cu familia lui. Principiul conducator al acestei politici agrare este pe de o parte promovarea nivelarii sociale, pe de alta parte potentarea productiei.
6. Muncitorimii industriale i se asigura aceleasi drepturi si avantajii care sunt legiferate in cele mai avansate state industriale din apus”, s-a scris in punctul III din Proclamatia de la Alba Iulia.
Asadar, noul stat roman a fost gandit in 1918 cu scopul de a garanta libertatile fundamentale ale fiecarui cetatean roman, indiferent de etnie sau confesiune religioasa, motiv pentru care aceste drepturi sunt si inscrise in actul Unirii.
Orice pas inapoi, orice concesie de la apararea acestor drepturi fundamentale ale omului, inseamna subminarea fundamentului pe care s-a facut Unirea si s-a construit noul stat roman. Inseamna, de asemenea, si batjocorirea celor ce si-au dat libertatea si viata pentru ca noi toti sa avem azi o tara.
Daca ne intrebam, mirati sau cu durere, de ce este neamul acesta atat de dezbinat azi, e bine sa nu uitam ca Romania i-a intemnitat si i-a ucis apoi pe cei ce au facut Unirea. Fauritorii Romaniei Mari, care au apucat sa mai fie in viata in momentul instaurarii comunismului, au fost condamnati la ani de grei de inchisoare, unii murind in puscarii si fiind ingropati in locuri unde nici azi nu li se stie mormantul.
“Noul” Stat instaurat de comunisti a fost unul in care drepturile si libertatile fundamentale ale omului nu mai valorau nimic, statul avand intaietate si suprematie asupra cetatenilor, pe care i-a dezgolit de orice drepturi inalienabile.
Dintr-un stat gandit de cei din 1918 a fi in slujba cetateanului si care sa asigure respectarea drepturilor si libertatilor tuturor cetatenilor, astfel incat acestia sa poata prospera, s-a ajuns, dupa instaurarea comunismului, la o noua paradigma, viziunea fiind aceea ca cetateanul serveste statul.
La 27 de ani de la caderea comunismului, cand inca nu ne-am rupt complet de mostenirea comunista, e bine ca macar o data pe an, in 1 Decembrie, sa privim inapoi si sa citim actul Unirii, pentru a ne aduce aminte care a fost fundamentul construirii noului stat roman si a Romaniei Mari: unul in care drepturile si libertatile fiecarui cetatean sa fie respectate si protejate. Numai un stat care respecta drepturile si libertatile cetatenilor sai poate tine un neam unit.
La multi ani, Romania! La multi ani, romani, oriunde v-ati afla!", scrie Dana Gîrbovan pe Facebook.
