Judecătoarea Raluca Moroșanu, devenită cunoscută în ultimele luni, după filmul Recorder, a semnat, alături de colegul său Bogdan-Alexandru Dari, o decizie definitivă care va stârni, inevitabil, controverse. Un inculpat condamnat la fond la 6 ani de închisoare cu executare pentru agresiune sexuală asupra unui minor a primit, în apel, 3 ani de închisoare cu suspendare.
Este vorba despre Nicușor Grameni, fost crainic al FC Dinamo, condamnat inițial de Judecătoria Sectorului 2 pentru agresiune sexuală asupra unui minor, în formă continuată. Prin decizia nr. 1088/2026, pronunțată pe 18 iunie 2026, Curtea de Apel București (complet format din Raluca Moroșanu și Bogdan-Alexandru Dari) a admis apelul inculpatului și a transformat pedeapsa cu executare într-una cu suspendare sub supraveghere, notează luju.ro.
De la 6 ani cu executare la 3 ani cu suspendare
La fond, judecătorul Andrei Tutunaru de la Judecătoria Sectorului 2 îl condamnase pe Grameni, pe 13 ianuarie 2026, la 6 ani de închisoare cu executare, pentru două acte materiale ale infracțiunii de agresiune sexuală asupra unui minor. Instanța dispusese și plata a 50.000 de lei daune morale către persoana vătămată.
În apel, completul Moroșanu-Dari nu a desființat starea de fapt și nu a constatat că acuzația ar fi fost neîntemeiată. Dimpotrivă, Curtea de Apel București a reținut că există „probe directe” și „probe indirecte”, că declarațiile persoanei vătămate sunt credibile și că actele au fost comise profitând de imposibilitatea minorului de a se apăra sau de a-și exprima voința.
Cu toate acestea, aceeași instanță a considerat că pedeapsa de 6 ani cu executare este prea dură și a coborât sancțiunea la minimul special: 3 ani de închisoare. Mai mult, executarea pedepsei a fost suspendată sub supraveghere pe durata unui termen de 4 ani.
Instanța confirmă gravitatea faptei, dar alege clemența
Paradoxul deciziei este evident chiar din motivarea citată în dosar. Curtea de Apel București reține că infracțiunea de agresiune sexuală are, „în abstract”, un pericol social ridicat, fiind o formă de încălcare a libertății sexuale. Instanța confirmă și că persoana vătămată era minoră, că faptele au avut caracter continuat și că inculpatul a acționat prin surprindere.
Tot Curtea reține însă, în favoarea lui Grameni, că acesta nu are antecedente penale, are loc de muncă stabil și doi copii minori în întreținere. În plus, completul a apreciat că actele s-ar fi rezumat, în concret, la atingeri, fără comportament violent, și că inculpatul s-ar fi oprit atunci când minorul și-a manifestat dezacordul.
Într-un dosar în care instanța însăși vorbește despre agresiune sexuală asupra unui minor, imposibilitate de apărare, acțiune prin surprindere și două acte materiale, completul a ajuns la concluzia că închisoarea cu executare ar fi „excesivă”.
Raluca Moroșanu, de la tribună morală la clemență penală
Decizia este cu atât mai sensibilă cu cât unul dintre cei doi judecători, Raluca Moroșanu, a devenit o figură publică după scandalul Recorder privind sistemul judiciar. În decembrie 2025, Moroșanu a intervenit public la o conferință de presă a Curții de Apel București și a spus că mărturiile din documentarul Recorder sunt adevărate, solidarizându-se cu judecătorul Laurențiu Beșu. Judecătoarea a afirmat că magistrații sunt „terorizați cu acțiuni disciplinare”.
Ulterior, Raluca Moroșanu a fost prezentată în spațiul public drept una dintre vocile de rezistență din interiorul sistemului.
Imaginea de magistrat care cere curățenie morală în justiție intră acum în coliziune cu o hotărâre în care clemența a fost acordată într-un dosar de agresiune sexuală asupra unui minor. Nu legalitatea deciziei este pusă în discuție aici (hotărârea este definitivă), ci mesajul public transmis de o asemenea individualizare a pedepsei.
Ce obligații are Grameni după decizia Curții de Apel
Nicușor Grameni nu va merge la închisoare, dar va fi supravegheat de Serviciul de Probațiune București. El trebuie să se prezinte la datele stabilite, să primească vizitele consilierului de probațiune, să anunțe schimbarea locuinței sau deplasările mai lungi de 5 zile, să comunice schimbarea locului de muncă și să furnizeze informații despre mijloacele sale de existență.
Curtea l-a obligat și să urmeze un program de reintegrare socială, precum și să presteze 100 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității, la Administrația Domeniului Public Sector 2 sau la Institutul de Medicină Legală „Mina Minovici”. De asemenea, Grameni are interdicția, timp de 5 ani, de a comunica cu victima și de a exercita mai multe drepturi, inclusiv dreptul de a fi tutore sau curator.
Dacă nu respectă obligațiile impuse, suspendarea poate fi revocată, iar pedeapsa ar putea fi executată în regim de detenție. Până atunci însă, efectul concret al deciziei este doar acesta că un inculpat condamnat definitiv pentru agresiune sexuală asupra unui minor rămâne în libertate.
Comentează