Judecătoarea Raluca Moroșanu, care a susținut un discurs la conferința de presă de la Curtea de Apel București de joi, susține astăzi că a primit foarte mutle mesaje și apeluri de mulțumire.
Mesajul transmis
„Mulțumesc tuturor care ne-au susținut și ne vor susține pe mine și colegul Laurențiu Besu. Am foarte multe mesaje și apeluri, îmi cer scuze dacă nu răspund, însă aseară am plecat de la instanță la 20,30, iar astăzi am luat-o de la capăt. După ce îmi finalizez lucrările de astăzi voi avea timp pentru a răspunde mai multor mesaje. Vă mulțumesc încă o dată”, a spus judecătoarea, pe pagina ei de Facebook.
Contextul scandalului
Un judecător de la Curtea de Apel Bucureşti a afirmat, joi, înaintea conferinţei de presă organizate de instanţă ca urmare a anchetei Recorder, că susţine afirmaţiile judecătorului Laurenţiu Beşu - care apare în materialul de presă - ea reclamând situaţia ”toxică şi încordată” din instituţie.
”Am venit aici să îl susţin pe colegul Laurenţiu Beşu, tot ce a spus el acolo e adevărat, dacă va fi contrazis este o minciună. Aici, la Curtea de Apel Bucureşti, muncim foarte mult, conducerea nu ne ajută de niciun fel”, a declarat Raluca Moroşanu, judecător la Secţia 1 Penală a Curţii de Apel Bucureşti.
Ea a reclamat situaţia ”toxică şi încordată” din cadrul instanţei.
”Suntem terorizaţi pur şi simplu cu acţiuni disciplinare şi cu tot ce ştiţi dumneavoastră că se întâmplă. Nu vreau să vă spun cum este atmosfera şi în ce situaţie toxică şi încordată suntem. O parte dintre colegii mei sunt de acord cu mine, nu ştiu ce va face cealaltă parte, iată sunt aici unii care vor susţine probabil conducerea”, a adăugat judecătorul.
Declaraţiile judecătoarei au fost făcute pe neaşteptate, în debutul conferinţei de presă organizate de Curtea de Apel Bucureşti. Ulterior, preşedintele CAB, Liana Arsenie, a afirmat că cere verificarea tuturor acuzaţiilor aduse în ultima perioadă.
Documentarul Recorder
Recorder a realizat, sub titlul ”Justiţie capturată”, un documentar referitor la starea justiţiei din România, care încearcă să explice mecanismele complicate prin care sistemul judiciar, un pilon-cheie al oricărui stat democratic, a ajuns să fie capturat de un grup de interese format din magistraţi şi politicieni, jurnaliştii calificând mărturiile din interiorul sistemului de justiţie ca fiind ”de o gravitate fără precedent”.
Verificări anunțate
Secţia pentru judecători a CSM a susţinut că ”alegaţiile” din ancheta Recorder sunt contrare evaluărilor făcute în ultimii ani în ceea ce priveşte sistemul de justiţie şi a denunţat „amplificarea campaniei de destabilizare a puterii judecătoreşti prin distrugerea încrederii în sistemul de justiţie şi a încrederii faţă de persoane aflate în funcţii de conducere”. Totodată, Consiliul a făcut apel la societate ”să nu se lase influenţată de poziţii izolate, în disonanţă cu corpul judecătorilor”.
Ulterior, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a anunţat că va face demersuri pentru a verifica realitatea concluziilor materialului de presă realizat de Recorder privind activitatea procurorilor.
Procurorii Secţiei au precizat că au atras atenţia de mai multe ori miniştrilor Justiţiei şi politicienilor că ”este necesară revizuirea unor dispoziţii din legile justiţiei, unele dintre ele în sensul celor surprinse în conţinutul materialului”.
”Legătura dintre eventualele probleme de sistem, integrale sau sectoriale, care trebuie verificate de îndată, şi modificările recente referitoare la statutul magistraţilor, referindu-ne aici la pensiile de serviciu, este doar una conjuncturală şi nu poate duce decât la manipularea opiniei publice şi la deraierea scopului materialului Recorder”, susţineau procurorii.
Premierul Ilie Bolojan a afirmat, vineri, că toate aspectele care au apărut în discuţie în urma documentarului Recorder ”par grave”, cel puţin în modul în care au fost prezentate, şi ar trebui verificate în aşa fel încât să se constate ce probleme sunt şi trebuie făcută şi o analiză a legislaţiei. ”Să vedem după o perioadă de timp, funcţionând pe o anumită legislaţie, care a fost acceptată la vremea respectivă, care a avut toate validările, să vedem în ce măsură această legislaţie ţine cont de realităţi în aşa fel încât aspectele care ţin de prescrierea unor fapte să fie tratate într-o anumită formulă, durata de soluţionare a proceselor să fie scurtată, aspectele care ţin de delegări, de posibilitatea de intervenţie care să lungească anumite procese, să fie clar reglementate”, a adăugat Bolojan.
Comentează