Judecătoarea (retrasă din activitate) Viorica Costiniu, președinta de onoare a Asociației Magistraților din România (AMR), a transmis o scrisoare deschisă președintelui UDMR, Kelemen Hunor, în care critică dur implicarea politicului în modificarea repetată a legii pensiilor magistraților și acuză Guvernul că subminează independența justiției. „Guvernul vrea să ajungă în Guinness Book”, scrie magistrata pensionară, referindu-se la faptul că actuala putere ar fi pregătit a patra modificare a legii în mai puțin de doi ani.
Costiniu îi reproșează liderului UDMR că, deși partidul său a avut „juriști de excepție”, actualii membri nu par să înțeleagă limitele constituționale în care Guvernul poate acționa. „Oare actualii membri ai ONG-ului pe care îl conduceți nu v-au informat de cine și pentru ce obiect se poate organiza un referendum, cu trimitere la art. 90 din Constituție?”, întreabă magistrata. Ea amintește și rezultatele referendumului inițiat de fostul președinte Klaus Iohannis, prin care „guvernul nici măcar nu poate să emită ordonanțe privind organizarea judiciară”.
În opinia acesteia, actuala lege a pensiilor speciale din justiție a fost elaborată „în afara legii, cu sfidarea principiilor statului de drept și ignorarea normelor constituționale”. Costiniu afirmă că proiectul ar fi fost redactat în cabinetul primului-ministru, fără consultarea Ministerului Justiției, și doar „pus în brațele ministrului Muncii, absolvent de istorie, fără cunoștințe juridice”.
„O întâlnire postumă doar pentru bifă”
În scrisoare, judecătoarea acuză lipsa de transparență a Guvernului și ignorarea avizelor instituțiilor judiciare. „La cererea publică a patru asociații profesionale, a avut loc o discuție cu premierul chiar în dimineața în care guvernul a votat trimiterea proiectului în Parlament. Întâlnirea postumă a fost doar să se bifeze comunicarea premierului că trebuie reduse cheltuielile și satisfăcut ego-ul societății civile”, scrie Costiniu.
Ea consideră că discursul despre „echitate și economii bugetare” este fals și că adevărata miză a Guvernului este una electorală: „Se urmărește ca Guvernul, pentru câștig electoral, să arate societății civile că el nu se dă bătut și înfrânge și legea pentru a pune magistratura în genunchi, în numele echității”. În acest context, avertizează că „măsurile concepute în afara legii, cu încălcarea principiilor constituționale, pot declanșa un conflict între puterile statului”.
Judecătoarea subliniază că justiția a dat dovadă de „corectitudine, obiectivitate și toleranță”, dar că „n-a avut cu cine comunica”. Ea acuză o „atitudine fățișă, ne-elegantă, chiar dușmănoasă” a guvernanților față de sistemul judiciar și reamintește că România are obligația, asumată la Bruxelles, de a asigura „statutul european al magistratului”.
„Atacuri politice, limbaj licențios și ură generalizată”
Costiniu face o amplă trecere în revistă a istoriei legislative din ultimii 20 de ani, acuzând politicul că, după aderarea României la UE, „a început manevrele de asediu asupra statutului european al magistratului român”. Ea amintește că „în perioada 2003–2004, sub presiunea Bruxelles-ului, s-au elaborat cele trei legi ale justiției, corelate cu normele europene”, dar că ulterior guvernele au modificat repetat aceste norme „pentru a aduce magistratul la ordine”.
Judecătoarea descrie condițiile grele din sistem: „Număr tot mai mare de dosare, ședințe până noaptea târziu fără plată pentru ore suplimentare, birouri înghesuite și concedii fărâmițate”. În același timp, acuză politicienii că au transformat justiția într-o „marfă electorală”, alimentând ura publică: „Ministrii de la Finanțe, Sănătate, Fonduri Europene nu ne scoteau din ‘nesimțiți’ și ‘porci’. Justiția a devenit marota electorală, vândută societății fezandate pentru voturi”.
Ea atrage atenția că atacurile constante la adresa judecătorilor au generat o criză de resurse umane și o degradare a respectului pentru profesie: „Nevoia de a scăpa de magistrații cu experiență, pentru a-i înlocui cu tinere generații aduse în justiție cu note de 6 și 7, a dezlănțuit furia politicienilor față de pensiile magistraților”.
„25 de ani în magistratură românească sunt cât 50 în alte sisteme”
În finalul scrisorii, Costiniu explică de ce consideră nedreaptă impunerea unei vârste minime de 48 de ani și a unei vechimi obligatorii de 25 de ani pentru pensia de serviciu. „Practic, se are în vedere doar generația de după 1989, care a dus greul reformării democratice a statului și care se vede hăituită câtă vreme profesionalismul ei deranjează sensibilitățile guvernanților”, scrie magistrata.
Ea respinge ideea că pensiile magistraților ar fi un privilegiu: „25 de ani în magistratura românească sunt cât 50 de ani, după cum e obligată justiția să funcționeze”. Costiniu acuză guvernul că „daruieste mediului privat oameni profesioniști, se lipsește de valori consacrate din orgoliu și vanitate”, în timp ce menține în funcții publice „habarniști, colaboratori servili și prieteni”.
„Judecătorul judecă singur, își asumă hotărârile pronunțate. Aceasta e diferența majoră între un judecător și un ministru ori parlamentar, care reprezintă doar un vot într-o putere colectivă”, subliniază Costiniu, avertizând că „legi făcute la colțul mesei, în genunchi și cu sincope nu pot crea un mediu sănătos, nici legislativ, nici democratic”.
„E o țară care vorbește de principii, dar uită de dreptate”
În încheiere, Viorica Costiniu îi transmite liderului UDMR un mesaj moral, evocând ideea că prestanța unui om politic nu vine din funcție, ci din „statura sa morală și culturală”. Ea denunță ipocrizia clasei politice, care vorbește despre echitate și egalitate, dar „bagă mâna în buzunarul celui care muncește”.
„Se străduiesc să mărească perioada de activitate indiferent de starea de sănătate, pentru ca după pensionare fiecare să-și numere lunile rămase de viață. Într-o țară în care se vorbește de principii și stat de drept, s-a ajuns ca soției unui fost procuror decedat de Covid să i se spună că ‘mortul avea bani’, așa că nu primește decât jumătate din ajutorul de înmormântare”, scrie Costiniu.
În final, judecătoarea avertizează că planurile de revizuire a Constituției reprezintă o „crasă destabilizare” și reamintește că actuala lege prevede deja vârsta de pensionare de 60 de ani, cu posibilitatea prelungirii până la 68 sau 70 de ani cu avizul CSM. „În loc să cultivăm respectul pentru instituții și lege, mințile înfierbântate nasc monștri – poate și pentru că se apropie Halloween”, își încheie Viorica Costiniu scrisoarea deschisă.
Comentează