DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Judecătorii CCR L.Stanciu și Ș.Minea: Nu se poate profita de echivocul promovat mediatic al 'caracterului nelegal' pentru a se anula toate eforturile justiției

livia stanciu

Judecătorii CCR Livia Stanciu și Ștefan Minea susțin, in opinia separată formulată la decizia privind protocoalele din 2099 si 2016 dintre Ministerul Public si SRI, ca nu sunt întrunite elementele constitutive ale unui conflict juridic de natură constituțională.

Judecatorii sustin, referitor la legalitatea administrarii probelor, ca acest aspect este de competența exclusivă a instanțelor de judecată, mentionand ca "nu se poate profita de echivocul promovat intens mediatic al „caracterului nelegal” al protocoalelor P.I.C.C.J. – S.R.I., pentru a se anula toate eforturile justiției penale din ultimii ani, în măsura în care nu se dovedește existența unor reale probleme de fond, pentru care există, oricum, remedii legale în cazurile individuale".

"Nu s-a putut stabili o depășire din partea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a limitelor de competență pe care legea i le conferă; -nu s-a putut stabili o imixtiune din partea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în competențele conferite de Legea fundamentală Parlamentului României; - nu s-a putut stabili o încălcare a principiului cooperării loiale între autorități din partea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție", retin in opinia separata cei doi magistrati.

Judecatorii spun ca "prin semnarea celor două protocoale cu Serviciul Român de Informații, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu și-a încălcat propriile competențe și nici competența Parlamentului României de a legifera, neînvestind Serviciul Român de Informații cu competența de a desfășura activități specifice organelor de cercetare penală, nefiind modificat ori completat conținutul normelor procedurale în vigoare", mentionand si ca "cele două protocoale reprezintă, în realitate, un acord de voință prin care cele două instituții publice, în îndeplinirea obligațiilor lor legale în domeniul securității naționale, au stabilit conținutul dreptului si obligației corelative de cooperare instituțională în domeniile legale specializate (respectiv, domeniile combaterii si prevenirii terorismului, ale criminalității organizate, traficului de persoane, traficului si consumului ilicit de droguri, protecției informațiilor clasificate, regimul străinilor în Romania, declararea indezirabililor pe teritoriul României), cooperare constând in: • transmiterea de informații, valorificarea acestora, • schimbul de informații, date, documente si materiale, • punerea la dispoziție a informațiilor relevante si utile, • corelarea activităților, acordarea de asistență de specialitate din partea SRI,• transmiterea reciprocă a rezultatelor analizei asupra criminalității, • elaborarea si derularea de către părți de strategii, acțiuni și programe comun".

Referitor la protocolul din 2009, magistratii spun ca acesta a reglementat punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica.

"Prin încheierea protocolului s-a instituit un mod unitar de abordare a aspectelor practice ce țineau de efectuarea interceptărilor, o standardizare a întocmirii și circulației documentelor de punere în aplicare a actelor de autorizare și a rezultatelor interceptărilor în dosarele penale. Rolul Serviciului Român de Informații a fost unul circumscris exclusiv sprijinului tehnic acordat Parchetului, în îndeplinrea atribuției acestuia din urmă de punere în aplicare a actelor de autorizare emise potrivit prevederilor art. 911 – 915 și art.98 din Codul de procedură penală", se arata in opinia separata.

"Nici Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și nici Serviciul Român de Informații nu s-au abătut de la competențe constituționale, ci au exercitat competențe ce izvorăsc din legi infraconstituționale, mai exact din legi subsecvente Legii fundamentale, astfel că în cauza de față nu ne aflăm în prezența unui conflict juridic de natură constituțională.

Protocoalele de cooperare încheiate de Ministerul Public și Serviciul Român de Informații nu au modificat acte normative, nu au adăugat la lege și nici nu sunt contrare dispozițiilor legale, reprezentând doar documente interne care au preluat și au operaționalizat dispoziții din mai multe acte normative, stabilind punct cu punct pașii de urmat, de către fiecare dintre cele două instituții, cu ocazia punerii în executare a legislației primare și secundare vizând securitatea națională a României și cooperarea în domeniile legale specializate. (..)

Drept urmare, nu poate fi vorba de o acțiune a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de substituire, în acest mod, în atribuțiile autorității legiuitoare. Legile în domeniul securității naționale au fost gândite în sensul că, instituțiile publice, autoritățile publice colaborează, cooperează între ele și nu trebuie să polemizeze", se arata in opinia separata.

Citeste si Augustin Lazăr urmează să decidă ce se va întâmpla cu dosarul în care este cercetat Liviu Dragnea - Cauza de la SIIJ și Tel Drum, în analiză

Cei doi judecatori spun ca protocoalele nu sunt acte administrative, ci reprezinta "doar acte care stabilesc proceduri interne de lucru, de cooperare instituțională între cele două autorități menționate anterior".

Referitor la legalitatea administrarii probelor, magistratii arata ca acest aspect este de competența exclusivă a instanțelor de judecată.

"Judecătorii nu au avut cunoștință de existența protocoalelor de colaborare dintre PICCJ și SRI și, nefiind în măsură a le analiza, niciunul dintre aceste protocoale nu a fost de natură să-i influențeze în luarea hotărârilor judecătorești. Ca atare, este evident că nicio decizie judecătorească nu s-a putut fundamenta pe aceste instrumente de informare, mai cu seamă că judecătorul s-a pronunțat doar asupra actelor de urmărire penală îndeplinite de organele judiciare și asupra probelor obținute de către acestea. Actele de urmărire penală sunt supuse cenzurii judecătorului sau instanței de judecată și ele sunt sau nu legale, în raport cu legea în vigoare la momentul efectuării lor și nu în raport cu existența vreunui protocol interinstituțional.

Totodată, nu poate fi vorba nici despre imposibilitatea persoanelor acuzate de a invoca, pe durata urmăririi penale sau a judecății, nulitățile prevăzute de Codul de procedură penală privind eventualul mod nelegal de administrare a probelor, nulități pe care legiuitorul le-a prevăzut în vederea protejării dreptului constituțional la apărare al persoanei, a dreptului la un proces echitabil si la acces efectiv la justiție și nici despre imposibilitatea instanțelor de a se pronunța efectiv pe legalitatea acestor probe. Pe de altă parte, în situația unei suspiciuni de încălcare a competenței funcționale în efectuarea urmăririi penale, verificarea legalității administrării probelor este de competența exclusivă a instanțelor de judecată, având în vedere că toți magistrații au drept de acces la informații clasificate, iar avocatului inculpatului i se poate acorda acest acces la cerere.

Prin urmare, nu se poate susține –așa cum a arătat autorul sesizării - că Ministerul Public ar fi determinat judecătorii, prin încheierea acestor protocoale, să se supună nu doar legii, ci și unor protocoale de cooperare secretă cu SRI și nici că aceștia ar fi judecat cauzele, fără să cunoască, în baza unor probe adunate în temeiul acestor protocoale secrete, care le-au scăpat cenzurii lor. O interpretare în acest sens ar conduce la situații inacceptabile, în care orice pretinsă neaplicare sau aplicare pretins greșită a dispozițiilor unei legi (nu a Constituției României) unei situații de fapt specifice, stabilite într-un anumit dosar, să poată face obiectul unei sesizări pentru soluționarea unui pretins conflict juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească și autoritatea legislativă.

(..)Încercarea de distorsionare a conținutului protocolului încheiat de P.I.C.C.J. cu S.R.I. în anul 2009 - în direcția invocării generalizate, în toate cauzele penale, a necompetenței funcționale a organelor judiciare în efectuarea urmăririi penale, sancționabilă cu nulitatea absolută și cu consecința excluderii tuturor probelor obținute în acest context - este lipsită de fundament juridic și trebuie combătută, inclusiv prin prisma atingerii aduse înseși securității raporturilor juridice ce au fundamentat, la un moment dat, condamnări penale, ce nu mai pot fi repuse în discuție prin artificii nelegale și de natură a contraveni jurisprudenței CEDO", se arata in document.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.