DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Judecătorii din Cluj au decis ca una dintre persoanele arestate în cazul tinerilor germani legați cu funii să fie pusă în libertate

judecator justitie

Curtea de Apel Cluj a admis, marți, contestația depusă de una dintre persoanele arestate preventiv în cazul tinerilor germani legați cu funii și înhămați la căruță în Vișeu de Sus, astfel încât aceasta va fi eliberată din arest și plasată sub control judiciar. Celelalte patru contestații, respinse, anun'[ MEDIAFAX.

Citește și: Ies la suprafață noi informații-cheie în cazul Caracal! Țiganii care ar fi discutat, la telefon, cu Luiza

Curtea de Apel Cluj a admis marți contestația depusă de una dintre persoanele arestate preventiv în dosarul „Projekt Maramureș”, :în care o grupare condusă de o familie de germani e acuzată că a ţinut în sclavie mai mulți tineri germani, pe care i-a pus să execute munci în locuințele unor localnici, pretextul oficial fiind cel al unui „program de reeducare”. Contestațiile depuse de celelalte patru persoane arestate preventiv au fost respinse de magistrați.

„A fost admisă contestația formulată de către inculpatul N.S. și în privința lui a fost respinsă propunerea de luare a măsurii arestării preventive, dar s-a luat măsura controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile începând cu ziua de azi, azi fiind pus în libertate. Restul contestațiilor au fost respinse”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Lucian Marian, purtătorul de cuvânt al Curții de Apel Cluj.

Un număr de cinci persone, printre care și liderul grupării, cetăţeanul german Schumann Bert Sieghard, au fost arestate preventiv, la sfârșitul lunii august, pentru constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de minori, trafic de persoane și lipsire de libertate în mod ilegal, în dosarul „Projekt Maramureș”.

Citește și: Lovitură pentru polițiști! Ordinul ministrului de Interne a fost publicat în Monitorul Oficial

Potrivit procurorilor DIICOT care au instrumentat cazul există suspiciunea rezonabilă că trei inculpați, printre care și Schumann Bert Sieghard, au iniţiat şi au constituit un grup infracţional organizat, anterior anulul 2014, pentru a aduce în România în scop de reabilitare şi reintegrare socială, a unor loturi de adolescenţi germani având comportamente antisociale şi ostile ideii de integrare socială, provenind de regulă din medii dezorganizate (părinţi divorţaţi, narcomani, alcoolici etc.), dar nu numai, sau care din cauza unor afecţiuni grave (depresie, psihoză, dependenţă de droguri) au devenit instabili emoţional şi prezintă comportamente dezordonate.

Tinerii erau luaţi de către statul german în custodie, de la părinţii acestora, după care erau încredinţaţi organizaţiei respective pentru a intra în „programul de reabilitare” promovat de iniţiatorul şi coordonatorul acesteia, Schumann Bert Sieghard, ajutat de către soţia sa şi de către celelalte persoane, cetăţeni români.

„În programele Projekt Maramureş erau prevăzute în scop de reabilitare o multitudine de activităţi recreative, menite să stimuleze dorinţa de linişte şi de integrare a tinerilor, de regulă în mijlocul naturii, beneficiind de educaţie multidisciplinară prin intermediul unor specialişti în pedagogie, psihologie şi diverse activităţi lucrative. În realitate, tinerii erau excluşi de la orice formă de continuare a studiilor, li se confiscau actele de identitate, bunurile personale (în principal cele care ar facilita posibilitatea de comunicare cu lumea exterioară) şi erau supuşi unor metode dure şi brutale de aşa-zisă educaţie, promovate de către inculpatul S.B.S în baza unor convingeri educative personale", au arătat procurorii.

Citește și: Denise Rifai mitraliază USR-PLUS: ‘Nu e cazul să facem circ politic continuu și gratuit’ .

Anchetatorii susțin că membrii grupului au aplicat metode barbare asupra minorilor, prin aducerea şi ţinerea acestora în condiţii de veritabilă sclavie, fiind exploataţi prin obligarea lor la executarea unor munci fizice epuizante, dincolo de capacităţile lor, şi îndeplinirea unor servicii lucrative (în sensul legii penale), exercitându-se asupra lor acte de constrângere fizică adesea extremă (bătăi repetate, privare de hrană, lipsire de libertate prin închiderea într-un aşa-zis „arest”, exercitarea unor manopere medicale intruzive împotriva voinţei lor şi în ignorarea voită a unor consecinţe grave pentru organismul lor, legarea cu funii, înhămarea la căruţă alături de animale, ţinerea deliberată a minorilor în ger şi în frig sau în ploaie etc.) şi verbală, constând în umilinţe şi acte specifice torturii.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.