Judeţul Caraş-Severin

[tabs type="vertical"]

[tabs_head]

[tab_title] Context [/tab_title]

[tab_title] Primăria [/tab_title]

[tab_title] Consiliul Județean [/tab_title]

[tab_title] Edili actuali[/tab_title]

[tab_title] Posibili candidați [/tab_title]

[tab_title] Organizații județene [/tab_title]

[tab_title] Parlamentari [/tab_title]

[tab_title] Background electoral [/tab_title]

[tab_title] Date demografice[/tab_title]

[tab_title] Presa locală [/tab_title]

[tab_title] Acțiuni recente [/tab_title]

[/tabs_head]

[tab]

Notă: Informațiile din cuprinsul acestei analize au fost preluate și prelucrate de pe site-ul oficial al instituțiilor locale și județene. În cazul în care  situația din prezent nu corespunde cu cea actuală ne cerem scuze, dar neconcordanța datelor există din cauza faptului că  informațiile nu au fost updatate în timp real pe site-urile în cauză.

Supremaţia politică în Caraş-Severin se împarte între PSD şi PNL. Primarii social democraţi şi liberali s-au situat în preferinţele electoratului din Caraş-Severin la alegerile din 2012, fie că au candidat sub sigla USL, fie pe liste separate din partea PNL sau PSD. Delimitat pe partide, PNL s-a ales atunci cu 35 de primari, PSD cu 30 iar PDL doar cu 6, restul primăriilor fiind câştigate de PC, UNPR sau PNŢCD. Cele mai râvnite poziţii au fost ocupate în 2012 de Sorin Frunzăverde, PNL, care a câştigat şefia CJ cu un scor de 47,8% în faţa celui de-al doilea clasat, Paul Purea de la PP-DD, iar primăria Reşiţa a fost adjudecată de pesedistul Mihai Stepanescu care l-a devansat pe contracandidatul său, Valentin Blanariu de la PP-DD.

Bugetul.ro

Iubita lui Ilie Bolojan a apărut în public alături de premier. Evenimentul la care cei doi au participat împreună

Bugetul.ro

Primul om care se dezice de Călin Georgescu. Fostul consilier de stat neagă existența oricărei legături cu fostul candidat la alegerile prezidențiale

În urma Ordonanţei 55 prin care se permitea migraţia politică a aleşilor locali, o analiză făcută de Hotnews arată că PSD a contabilizat cel mai mare număr de primari pe care i-a avut vreodată în judeţ. Localităţile în care primarii au trecut la PSD sunt Băile Herculane, Bautari, Bolvasnita, Bozovici, Brebu, Brebu Nou, Ciuchici, Dalboşeţ, Domaşnea, Lăpuşnicel, Lăpușnicu-Mare, Luncaviţa, Marga, Păltiniş, Sasca Montana, Vermeş, şi Prigor. Ca independenţi au rămas primarii de la Ciclova Romana, Copăcele, Iablaniţa, Sacu, Slatina Timiş, Ticvaniu-Mare şi Văliug. În prezent, în Caraş-Severin, PSD are, în total, 49 de primari, PNL - 17, PDL - 3, unul este din partea Uniunii Croaţilor, iar alţi şapte sunt independenţi. De asemenea, în Consiliul Judeţean Caraş-Severin, PDL a pierdut 3 din cei 5 consilieri: doi au trecut la PSD şi unul a devenit independent. Totuşi, noul PNL şi-a păstrat majoritatea după ce Frunzăverde a luat doi consilieri de la PPDD.

[/tab]

[tab]

Primăria Reşiţa

Fostul oraş industrial este condus pesedistul Mihai Stepanescu, aflat la al doilea mandat. Stepanescu a câştigat alegerile în 2008 ca şi independent, aproape singurul primar din ţară. Potrivit jurnalistului Silviu Mănăstire, timp de 4 ani, primarul de la Reşiţa a fost vânat de PDL, dar şi de partidul lui Gabi Oprea – UNPR şi pentru că nu a vrut să treacă la putere, Reşiţa nu a beneficiat de prea multe fonduri. Stepanescu a depus în acea perioadă 19 proiecte pentru diverse finanţări de la Ministerul Dezvoltării, dar nu a primit niciun ban. În 2012,  primarul de la Reşiţa s-a gândit să intre în PSD, candidând din partea social-democraţilor, dar nici în acest mandat banii pentru proiectele din municipiu nu au apărut.

Între 2008 şi 2013 relaţiile primarului din Reşiţa cu preşedintele CJ Sorin Frunzăverde au fost tensionate, motiv pentru care municipiul nu a primit de la CJ niciun leu din sumele defalcate din cotele TVA. În 2014, relaţiile s-au schimbat. Sorin Frunzăverde a primit din fondul Primăriei Reșița o clădire și un teren la un preț foarte atractiv în centrul orașului, iar Primăria Reșița a primit din partea instituției pe care o conduce Sorin Frunzăverde suma de 1,6 milioane lei, pentru prima dată din 2008. În anul 2013, Sorin Frunzăverde a închiriat pe 5 ani de la Primăria Reșița Punctul Termic (PT) nr. 4 și terenul aferent, plătind o chirie lunară de 1.342 de lei lunar. În luna februarie 2014, Frunzăverde a notificat Consiliul Local că renunță la contractul de închiriere a clădirii și terenului pentru că a depus cerere de cumpărare a acestuia. În luna iunie 2014, în ședința de Consiliu Local, s-a pus în discuție hotărârea de trecere a terenului din domeniul public în domeniul privat al Municipiului Reșița, cu motivația că familia Frunzăverde dorește să-l cumpere.

Primarul Stepanescu intră în atenţia mass-mediei centrale în 2014, când a admonestat o jurnalistă din Reşiţa pentru că şi-a exprimat opiniile pe Facebook. Simona Mara, jurnalistă la un post de televiziune, a fost chemată la primărie pentru postările pe care le-a făcut pe profilul său de Facebook. Funcţionarii primăriei i-au arătat copii din postările de pe profilul său din reţeaua de socializare în care vorbea despre repartiţia locuinţelor ANL de către municipalitate. Mihai Stepanescu a motivat la acea dată chemarea jurnalistei la primărie prin faptul că aceasta dăduse pe reţeaua de socializare datele de identificare a solicitanţilor ANL şi că a dorit să îi aducă la cunoştinţă greşeala.

Stepanescu are majoritate în Consiliul Local Reşiţa, fiind sprijinit de 11 consilieri ai PSD.

Primăria Caransebeş

Caransebeşul este condus de co-preşedintele PNL Caraş-Severin, Marcel Vela, aflat la al treilea mandat. Înainte de a fi primar, Vela a deţinut şi un mandat de viceprimar, dar şi un an, între 2000 şi 2001, ca prefect al judeţului.

În 2015 el a fost ales vicepreședinte regional pe zona Banat şi responsabil cu organizarea și pregătirea anului electoral 2016, urmând să coordoneze cele patru filiale din vestul ţării: Caraş-Severin, Timiş, Arad și Hunedoara.

În iulie 2014, Comitetul Director al Adunării Municipiilor a hotărât ca primarul Caransebeşului, Marcel Vela să participe, în calitate de membru şi reprezentant al municipiilor din România, în Comitetul Regiunilor de la Bruxelles.

În toamna anului 2014, primăria Caransebeş a achiziţionat trei drone de dimensiuni medii compatibile cu standardele NATO, o premieră în România pentru o autoritate publică locală.

În vara anului 2015, fostul şef al Poliţiei Comunitare Caransebeş, Nicolae Popă, îl acuză pe primarul municipiului, Ion Marcel Vela, că ar fi folosit agenţi de pază aflaţi în subordinea sa pentru a spiona şi supraveghea mai mulţi funcţionari din primărie sau politicieni locali. Nicolae Popa susţine pentru puterea.ro că edilul din Caransebeş ar fi achiziţionat, din bani publici, aparatură de interceptare audio-video şi telecomunicaţie, pentru a-i dota pe angajaţii Poliţiei Locale pe care îi trimitea, în interes personal, în misiuni de filaj.

Edilul oraşului a atras atenţia mass-mediei centrale cu o iniţiativă inedită: rostirea rugăciunii “Tatăl Nostru”, înainte de fiecare şedinţă de Consiliu Local. Toţi ceilalţi aleşi locali au susţinut ideea. De asemenea, presa centrală a atras atenţia şi asupra faptului că primarul din Caransebeş a vândut în 2009, un munte cu o suprafaţă de peste 400 de hectare pe un milion de lei, unui cetăţean italian. Tot potrivit presei, Consiliul Local al Municipiului Caransebeş nu a organizat nicio licitaţie pentru această vânzare, iar hotărârea de CL în baza căreia s-a făcut lipseşte de pe site-ul primăriei.

[/tab]

[tab]

Consiliul Judeţean Caraş-Severin

CJ Caraş-Severin este condus de Sorin Frunzăverde, un baron cu ștate vechi în politică, poreclit de presa locală Ayatolahul. Membru marcant al Partidului Democrat încă de la înfiinţare, a obţinut primul mandat de consilier judeţean al judeţului Caraş-Severin între 1992 şi 1996. În următorul mandat, timp de un an, în perioada 1996-1997 a fost ales preşedinte al Consiliului Judeţean Caraş-Severin, iar din 1997 până în anul 1998 a fost ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, urmând ca în perioada aprilie-decembrie 1998 să fie ministru al Turismului. În ultimii doi ani de mandat, între anii 1998 - 2000, Frunzăverde s-a întors la cârma Consiliului Judeţean Caraş-Severin, iar în martie - decembrie 2000 a ocupat fotoliul de ministru Apărării Naţionale. Între 2000-2004 a fost ales deputat de Caraş-Severin, iar din 2004 până în 2006 a revenit în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Caraş-Severin. După o altă scurtă perioadă la Ministerul Apărării, Sorin Frunzăverde a devenit europarlamentar  între decembrie 2007 - iunie 2008. Din 2008 ocupă funcţia de preşedinte al CJ Caraş-Severin.

Frunzăverde a demisionat din PDL, unde deţinea o funcţie de vicepreşedinte la nivel naţional, în martie 2012, şi s-a înscris în PNL. Frunzăverde a motivat decizia prin faptul că punctele sale de vedere nu mai coincid cu cele ale conducerii partidului şi că s-a săturat să trăiască într-un stat poliţienesc unde se ascultă telefoanele, atacurile vizândul pe fostul său colaborator Traian Băsescu.

Potrivit jurnalistului Silviu Mănăstire, numele lui Frunzăverde apare în 2007 în celebrele dosare de contrabandă cu ţigări de pe clisura Dunării, iar în 2011, numele lui şi al lui Vasile Blaga revin în actualitate în scandalurile arestărilor vameşilor de pe frontiera de Vest a ţării.

De-a lungul vremii, mass-media a semnalat că sub preşedinţia lui Funzăverde în Consiliul Judeţean Caraş-Severin au apărut adevărate familii dinastice, fiind angajaţi la Consiliul Judeţean câte 2-3 membrii ai aceleiaşi familii, cum e cazul familiilor Roşeţi, Bâtea, Amzoi sau Imbrescu.

În aprilie 2015, Sorin Frunzăverde a reacţionat vehement la dezvăluirile dintr-o emisiune televizată despre faptul că i-ar fi trădat pe Traian Băsescu şi pe Klaus Iohannis şi a afirmat pentru expressdebanat.ro că el a fost cel care l-a făcut pe Iohannis preşedinte şi tot el a creat noul PNL, afiliat PPE.

Sorin Frunzăverde a fost trimis în judecată în iulie 2015 sub control judiciar de procurorii DNA pentru folosirea influenței. În vizorul DNA a intrat atunci şi Ionesie Ghiorghioni, vicepreședinte al Consiliului Județean Caraş-Severin, sub control judiciar în altă cauză, pentru aceeași faptă plus influențarea declarațiilor, fals intelectual și uz de fals. Potrivit DNA, Sorin Frunzăverde și-a folosit influența pe care o avea în calitatea sa de președinte al CJ Caraș-Severin asupra lui Ghiorghion în perioada cuprinsă între cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidențiale din noiembrie 2014, în scopul obținerii, în al doilea tur de scrutin, a unui număr mai mare de voturi pentru candidatul partidului lor. Ghiorghioni le transmitea primarilor că de rezultatul votului de la ei din localităţi depind repartizările bugetare viitoare de la CJ. Deşi DNA a cerut suspendarea lui Frunzăverde din funcţia de preşedinte al CJ Caraş-Severin, prefectul judeţului a motivat faptul că Sorin Frunzăverde nu se află în imposibilitatea de a-şi îndeplini funcţia, deoarece nu este în arest preventiv sau la domiciliu.

Frunzăverde este sprijinit în CJ de 14 consilieri ai PNL, cei doi vicepreşedinţi fiind din aceeaşi formaţiune politică. Ionesie Ghiorghioni este momentan suspendat din funcţie în urma acuzaţiilor DNA.

Lista completă a primarilor din Caraş Severin – rezultate alegeri 2012

USL-PSD

1. Mihai Stepanescu- Reşiţa
2. Luca Mălăiescu- Oţelu Roşu
3. Coriolan Aurel Luca- Berzovia
4. Gheorghe Coilă- Buchin
5. Suru Vichente- Bucoşniţa
6. Adrian Botos- Ciudanoviţa
7. Ion Jurascu- Cornea
8. Nicolae Tismănaru- Gârnic
9. Ion Moşoarcă- Grădinari
10. Traian Puşcaş- Măureni
11. Ciobâcă Mircea- Ocna de Fier
12. Păun Baba- Şopotul Nou
13. Ilie Hașcă- Topleţ

USL-PNL

1. Marcel Vela- Caransebeş
2. Petru Nicolae Furdui- Berzasca
3. Petru Lorinţ- Domaşnea
4. Licu Ilia Imbrescu- Eftimie Murgu
5. Ioan Borduz- Fîrliug
6. Ion Lala- Lăpuşnicu Mare
7. Ion Velescu- Luncaviţa
8. Petru Pop- Obreja
9. Pavel Verindeanu- Prigor
10. Nicolae Daminescu- Sacu
11. Gheorghe Roma- Slatina Timiş
12. Sorin Gheorghe Blaga- Văliug
13. Ion Damian- Verme

PNL

1. Gheorghe Românu- Anina
2. Romulus Barbescu- Băuţar
3. Adrian Stoicu- Bozovici
4. Viorel Roşca- Brebu
5. Gheorghe Puiu Percea- Ciclova Română
6. Ion Orbulescu- Ciuchici
7. Daniel Boambeş- Constantin Daicoviciu
8. Sorin Băcilă- Dalboşeţ
9. Elena Moise- Dognecea
10. Ioan Rusu- Ezeriş
11. Ion Stoia- Forotic
12. Petru- Novac Crâstnic- Glimboca
13. Ilie Canea- Lăpuşnicel
14. Marian Vlasici- Lupac
15. Nicolae Beg- Marga
16. Iancu Panduru- Mehadia
17. Ioan Paul Popovici- Păltiniş
18. Ilie Mirco Lechici- Răcăşdia
19. Ion Poplicean- Sasca Montană
20. Nicolae Kramer- Sicheviţa
21. Viorel Istvan- Zorlenţu Mare
22. Silvestru Bălan – Bănia

 PSD

1. Matei Lupu- Moldova Nouă
2. Dumitru Ursu- Oraviţa
3. Petru Vela- Armeniş
4. Tiberiu Popovici- Berlişte
5. Gheorghe Presnescu- Cărbunari
6. Nicolae Novăcescu- Cornereva
7. Ilie Boboiescu- Coronini
8. Dănuţ Oană- Doclin
9. Dumitru Crăciun- Goruia
10. Tiberiu Vincu- Naidăş
11. Adorian Solomonesc- Rusca Montană
12. Marius Damian- Teregova
13. Petru Fara- Târnova
14. Ionel Dănuţ Muşa- Vărădia
15. Gheorghe Moată- Vrani
16. Ion Scorobete- Zăvoi
17. Petru Harambaşa – Turnu Ruieni

PDL

1. Nicuşor Vasilescu- Băile Herculane
2. Eugen Cismăneanţu- Bocşa
3. Omer Radovancovici- Pojejena
4. Magdalena Ciurea- Ramna
5. Olga Ghiţă- Socol
6. Ion Baderca- Mehadica

USL-PC

1. Aurel Jivan – Ticvaniu Mare

PC

1. Petru Mihăileacu- Bolvaşniţa

PNŢCD

1.Nicolae Bordea- Brebu Nou

UCR

1.Mihai Radan- Caraşova

 UNPR

1.Ion Ilie Hârțăucă- Copăcele

2.Petru Haţegan- Iablaniţa

Componenţa Consiliului Local Reşiţa

[/tab]

[tab]

Componenţa Consiliului Judeţean Caraş-Severin

1. Ion Amariei Independent
2. Matei - Olimpiu-Vinicius Armas-Cioflec Independent
3. Viorel Başag PNL
4. Danila Berbentia PNL
5. Olga Persida Bittermann PP-DD
6. Florentin Bocşan PNL
7. Mihai Bona UNPR
8. Iosif -Dănilă Brebu PSD
9. Mircea Paul Ciobanu PNL
10. Lenuta Ciurel PSD
11. Ioan Cojocariu PNL
12. Romeo Traian Dumitrescu PNL
13. Ionesie Ghiorghioni - (suspendare mandat din 04.06.2015) PNL
14. Nicolae Grindeanu PSD
15. Nicolae Gubandru PSD
16. Mihai Gutu UNPR
17. Ilie Iova PNL
18. Constantin Sorin Madina PNL
19. Aurel Marinescu PNL
20. Aurel Miclea PNL
21. Constantin Flavius Nedelcea PSD
22. Toni Novacescu PNL
23. Gheorghe Roşeţi PSD
24. Traian Smultea PNL
25. Ion Spanu PSD
26. Stefan Stanescu PSD
27. Nicolae Stefănescu PSD
28. Daniel-George Surdu PNL
29. Ioan Tundrea PC
30. Iustina Turnea PNL

[/tab]

[tab]

Posibili candidaţi la alegerile din 2016

Primăria Reşiţa

Primarul în funcţie, Mihai Stepanescu, este cotat cu prima şansă la câştigarea unui nou mandat pentru PSD la primăria din Reşiţa.

Un comunicat al PNL Caraș-Severin precizează că la Reșița sondajele vor testa notorietatea următorilor potențiali candidați: Viorel Băsag, dr. Jaro Marşalâc, Gheorghe Năsturel, Ioan Popa și Daniel Surdu.

Şi Uniunea Națională pentru Progresul României vrea Primăria Reșiței. Deși momentan nu s-a gândit la un candidat, formațiunea politică dorește să candideze individual pentru funcția de edil-șef al reședinței de județ.

Primăria Caransebeş

PNL speră să obţină la Caransebeş un nou mandat prin primarul Marcel Vela. PSD nu şi-a anunţat încă candidatul.

Nici pentru CJ Caraş-Severin principalele partide din judeţ nu au aruncat în luptă numele candidaţilor.

[/tab]

[tab]

Organizaţii judeţene

PNL

Valeria Schelean - copreşedinte din partea vechiului PDL

Marcel Vela – copreşedinte din partea vechiului PNL

Deputata Valeria Schelean este fiica omului de afaceri Nicuşor Schelean, cu investiţii în energie şi telecomunicaţii şi cu o avere de milioane de euro. Valeria Schelean este cunoscută şi pentru relaţia pe care a avut-o cu Gruia Stoica, supranumit stăpânul transportului feroviar de marfă din România, din care a rezultat un copil şi pentru care Gruia Stoică şi Valeria Schelean s-au judecat pentru recunoaşterea paternităţii. În prezent, Schelean a avut o relaţie și cu liberalul Tudor Chiuariu, din care a rezultat şi un copil.

Organizaţia Caraş-Severin i-a dezamăgit pe liderii centrali ai ACL după primul tur al prezidenţialelor, când Klaus Iohannis a fost devansat de Victor Ponta. Ulterior, judeţul a recuperat în turul al II-lea, fapte incluse şi în dosarul penal în care este anchetat Sorin Frunzăverde.

PSD

Preşedintele organizaţiei judeţene a PSD este deputatul Ion Mocioalcă, preşedinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Conform jurnalistului Silviu Mănăstire, acum câţiva ani, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a dat presei o listă cu parlamentari suspectaţi că au colaborat cu Securitatea. Pe această listă figura iniţial şi deputatul PSD Mocioalcă. Acesta a declarat presei că s-a prezentat la CNSAS şi acolo i s-au prezentat scuze pentru că în cazul său s-ar fi produs o eroare.

Mocioalcă este un apropiat al premierului Victor Ponta, care, de altfel, l-a şi promovat politic în ultimii ani, Ponta fiind şi naşul de cununie al fiicei liderului local.

Primarul Reşiţei, Mihai Stepanescu, deţine funcţia de preşedinte executiv al PSD Caraş-Severin.

În 2014, vicepreşedintele PSD Caraş-Severin şi vicepreşedintele organizaţiei municipale Caransebeş a PSD au fost cercetaţi într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani, cu un prejudiciu de aproape cinci milioane de lei, alături de alţi oameni de afaceri din judeţ.

Daciana Sârbu a fost candidatul organizaţiei Caraş-Severin pentru Parlamentul European.

[/tab]

[tab]

Parlamentari de Caraş-Severin

Deputaţi:

1. Benga Ioan - PSD
2. Blănariu Valentin - PP-DD - UNPR
3. Tocuţ Dan-Laurenţiu – PNL - Indep.
4. Tabugan Ion - UNPR
5. Rusu Valentin - PNL
6. Mocioalcă Ion - PSD
7. Schelean Valeria-Diana – PDL - PNL
8. Ghera Giureci-Slobodan  - ales la nivel naţional UCR
9. Gvozdenovici Slavomir - ales la nivel naţional USR

Senatori:

1. Aurel Duruţ - PSD
2. Ion-Simeon Purec - UNPR

[/tab]

[tab]

Background electoral

• Numărul total al alegătorilor din Judetul Caraş-Severin înscrişi în listele electorale permanente, în noiembrie 2014, a fost de 276488.

• Numărul total al alegătorilor din Municipiul Reşiţa înscrişi în listele electorale permanente, în noiembrie 2014, a fost de 76572.

• Numărul total al alegătorilor din Municipiul Caransebeş înscrişi în listele electorale permanente, în noiembrie 2014, a fost de 25816.

1. Rezultate alegeri locale 2008

JUDEŢUL  CARAŞ-SEVERIN

PREŞEDINTE CONSILIU JUDEŢEAN

Total aleg. înscrişi în liste -  289.179

Total aleg. prezenţi la urne – 150.717

Prezenţa - 52.12 %

Câştigătorul a fost desemnat din turul întâi.

CONSILIU JUDEŢEAN

Total aleg. înscrişi în liste -  289.179

Total aleg. prezenţi la urne – 150.717

Prezenţa – 52.12 %

Partide care au intrat în Consiliul Judeţean

Partide care nu au îndeplinit pragul electoral:

PARTIDUL NOUA GENERAȚIE - CREȘTIN DEMOCRAT – 4.39%

PARTIDUL CONSERVATOR – 4.11%

PARTIDUL ROMÂNIA MARE - 2.38%

Celelalte partide, alianţe sau candidaţi independenţi au obţinut  sub 2 % din numărul de voturi valabil exprimate.

MUNICIPIUL  REŞIŢA

Rezultate alegeri locale 2008

PRIMAR

Total aleg. înscrişi în liste – 80.576

Total aleg. prezenţi la urne – 25.814

Prezenţa - 32.04 %

Principalii candidaţi înscrişi în cursa electorală au fost:

Turul 2

Consiliul Local

Partide care au intrat în Consiliul local

Partide care nu au îndeplinit pragul electoral şi au avut peste 1000 de voturi:

PARTIDUL CONSERVATOR – 4.41%

MUNICIPIUL  CARANSEBEŞ

Rezultate alegeri locale 2008

PRIMAR

Total aleg. înscrişi în liste – 26.721

Total aleg. prezenţi la urne – 11.696

Prezenţa - 43.77 %

Principalii candidaţi înscrişi în cursa electorală au fost:

Câştigătorul a fost desemnat din turul întâi.

Consiliul Local

Partide care au intrat în Consiliul local

Celelalte partide care nu au îndeplinit pragul electoral au avut sub 500 de voturi.

1. Rezultate alegeri locale 2012

JUDEŢUL  CARAŞ-SEVERIN

PREŞEDINTE CONSILIU JUDEŢEAN

Total aleg. înscrişi în liste -  287.681

Total aleg. prezenţi la urne – 158.385

Prezenţa – 55.06 %

Principalii candidati inscrisi in cursa electorala au fost:

Câştigătorul a fost desemnat din turul întâi.

CONSILIU JUDEŢEAN

Total aleg. înscrişi în liste -  287.681

Total aleg. prezenţi la urne – 158.385

Prezenţa - 55.06 %

Partide care au intrat în Consiliul Judeţean

Principalele partide care nu au îndeplinit pragul electoral:

PARTIDUL POPORULUI - 2.93%

PARTIDUL VERDE - 2.30%

PARTIDUL NAŢIONAL ŢĂRĂNESC CREŞTIN DEMOCRAT - 1.76%

PARTIDUL ROMÂNIA MARE - 1.46%

MUNICIPIUL  REŞIŢA

Rezultate alegeri locale 2012

PRIMAR

Total aleg. înscrişi în liste – 78.681

Total aleg. prezenţi la urne – 31.271

Prezenţa - 39.74 %

 Principalii candidaţi înscrişi în cursa electorală au fost:

Câştigătorul a fost desemnat din turul întâi.

Consiliul Local

Partide care au intrat în Consiliul local

Partide care nu au îndeplinit pragul electoral şi au avut peste 1000 de voturi:

PARTIDUL POPORULUI - 3.41%

MUNICIPIUL  CARANSEBEŞ

Rezultate alegeri locale 2012

PRIMAR

Total aleg. înscrişi în liste – 26.550

Total aleg. prezenţi la urne – 11.241

Prezenţa - 42.34 %

Principalii candidaţi înscrişi în cursa electorală au fost:

Câştigătorul a fost desemnat din turul întâi.

Consiliul Local

Partide care au intrat în Consiliul local

Celelalte partide nu au îndeplinit pragul electoral şi au avut sub 300 de voturi.

Rezultate alegeri europarlamentare 2014

Prezenţa la vot: 33.17%

PSD-UNPR-PC 39,61%

PNL  22,34%.

PDL 10,29%

Mircea Diaconu 5,20%

Rezultate alegeri prezidenţiale 2014

Turul I

Prezenţa la vot: 48,52%

Victor Ponta 43,03%

Klaus Iohannis 34,48%

Dan Diaconescu  5,41%

Elena Udrea 4,45%

Călin Popescu Tăriceanu 4,07%

Corneliu Vădim Tudor 3,45%

Monica Macovei 2,19%

Turul II

Klaus Iohannis 51,93%

Victor Ponta 48,06%

[/tab]

[tab]

Date economice/sociale/demografice relevante

Caraş-Severin are în componenţă 8 oraşe dintre care 2 municipii, 69 de comune şi 287 de sate, cu o populaţie totală de 332267 de locuitori.

Cea mai mare parte a populaţiei este cuprinsă în intervalul de vârstă 15 – 59 de ani, populaţia de peste 60 de ani reprezentând aprox. 22% din total iar cea sub 14 ani reprezentând aprox. 14% din total.

Populaţia după domiciliu, pe grupe de vârstă la 1 iulie

Populaţia din Caraş-Severin este preponderent urbană, aprox. 58% dintre cărăşeni locuind în oraşele din judeţ.

Populaţia după domiciliu, pe medii la 1 iulie

Populaţia ocupată civilă, pe activităţi ale economiei naţionale

Aproximativ 34% din populaţia judeţului este ocupată într-una din ramurile economiei naţionale. Cei mai mulţi lucrează în agricultură, industrie şi comerţ.

Numărul mediu al salariaţilor pe activităţi ale economiei naţionale

Din cei aproximativ 112.000 de cărăşeni activi în diferite ramuri ale economiei naţionale, doar aprox. 50.000 dintre ei sunt şi salariaţi. Cei mai mulţi lucrează în industria prelucrătoare, urmaţi de cei din comerţ, învăţământ, sănătate şi construcţii. Iată că din cei aprox. 41.000 de locuitori  ai judeţului ocupaţi în agricultură, doar aprox. 2000 dintre ei sunt şi salariaţi în acest domeniu.

Pe de altă parte, şomajul în judeţul Caraş-Severin este în scădere şi în ultimii ani se situează sub media naţională. De la 8,7 în 2010, la 5,7 în 2011, 5,2 în 2012 şi 5,1 în 2013.

Populaţia şcolară din învăţământul preuniversitar şi universitar

Judeţul Caraş-Severin nu are un învăţământ universitar de tradiţie, iar numărul studenţilor cărăşeni s-a înjumătăţit din anul 2010 şi până în prezent.

Singura Universitate cunoscută a judeţului este Universitatea Eftimie Murgu din Reşiţa care a fost, de altfel, implicată în vara acestui an într-un scandal penal. Procurorii de la Parchetul General îi cercetează pe profesorii de la Universitatea "Eftimie Murgu" din Reşiţa pentru trafic de influenţă, abuz în serviciu, luare de mită sau folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual. Soţia lui preşedintelui CJ Sorin Frunzăverde, Doina Frunzăverde, rectorul Universităţii E. Murgu a fost audiată de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), în calitate de martor, în acest dosar.

[/tab]

[tab]

Mass-media locală:

7 zile – ziar online din Caransebeş

Express de Banat – cotidian în prinţ şi online care se declară independent şi care nu face jocurile niciunui partid politic

Prisma – săptămânal de informare şi anunţuri care apare în Caransebeş şi Reşiţa

Argument – ziar online

Caon (Caraş Online) – cotidian online

Caransebeş online – ziar online, preponderent ştiri sociale

InfoCs (Info Caransebeş) – ziar online

Reşiţa.ro – ziar online cu ştiri din Reşiţa

Ştiri din Vest – ziar online, preponderent ştiri sociale şi agricole

Banat TV - post independent, înființat în anul 2005, emite 24 de ore pe zi, grila sa fiind alcătuită în principal din programe de știri, emisiuni de interes local transmise în direct, talk show-uri, divertisment. Este unica televiziune locală din județul Caraș - Severin.

[/tab]

[/tabs]