Județul Suceava

[tabs type="vertical"]

[tabs_head]

[tab_title] Context [/tab_title]

[tab_title] Primăria [/tab_title]

[tab_title] Consiliul Județean [/tab_title]

[tab_title] Edili actuali[/tab_title]

[tab_title] Posibili candidați[/tab_title]

[tab_title] Organizații județene [/tab_title]

[tab_title] Parlamentari [/tab_title]

[tab_title] Background electoral [/tab_title]

[tab_title] Date demografice[/tab_title]

[tab_title] Presa locală [/tab_title]

[tab_title] Acțiuni recente [/tab_title]

[/tabs_head]

[tab]

Notă: Informațiile din cuprinsul acestei analize au fost preluate și prelucrate de pe site-ul oficial al instituțiilor locale și județene. În cazul în care  situația din prezent nu corespunde cu cea actuală ne cerem scuze, dar neconcordanța datelor există din cauza faptului că  informațiile nu au fost updatate în timp real pe site-urile în cauză.

Tabloul alegerilor locale 2012 din Suceava a arătat victorii atât pentru democrat-liberali, cât şi pentru USL-işti. În 2012, liderul PDL Gheorghe Flutur a pierdut preşedinţia Consiliului Judeţean, funcţie pe care o deţinuse în ultimii 4 ani, fiind devansat de candidatul USL Cătălin Nechifor. În plus, atunci, USL a obţinut şi majoritatea în Consiliul Judeţean Suceava cu 18 mandate, PDL 15 mandate, iar PP-DD, trei mandate. PDL şi PP-DD au obţinut câte un mandat de consilier judeţean prin redistribuire. În cele 114 localităţi din judeţ, PDL a câştigat 59 de funcţii de primar, PSD - 38, PNL - 13; în patru localităţi primarul este independent.

Bugetul.ro

Iubita lui Ilie Bolojan a apărut în public alături de premier. Evenimentul la care cei doi au participat împreună

Bugetul.ro

Primul om care se dezice de Călin Georgescu. Fostul consilier de stat neagă existența oricărei legături cu fostul candidat la alegerile prezidențiale

346 de aleşi locali suceveni şi-au exprimat opţiunea politică, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă Guvern 55/2014, prin care se dădea frâu liber la migraţia politică fără consecinţa pierderii mandatului. Dintr-un raport prezentat de prefectul Florin Sinescu, este vorba de 24 de primari (printre care primarii municipiilor Suceava, Rădăuţi şi Vatra Dornei care erau în PDL şi au devenit independenţi), 25 de viceprimari, 251 de consilieri locali şi 13 consilieri judeţeni, dar şi despre 33 de supleanţi.

Conform unei centralizări a datelor, 18 din cei 24 de primari care au părăsit partidul s-au înscris în PSD Suceava, la fel ca şi alţi 17 viceprimari, 133 de consilieri locali, 3 consilieri judeţeni şi 14 supleanţi. Din PSD au plecat 7 consilieri locali şi 3 supleanţi.

Ca număr de aleşi ce au plecat din partid, PDL este formaţiunea politică unde s-au înregistrat cele mai multe pierderi: 15 primari, 11 viceprimari, 73 de consilieri locali, patru consilieri judeţeni şi tot atâţia supleanţi. Ca pondere, însă, PNL este partidul care a pierdut cel mai mult: liberalii rămânând fără opt primari şi tot atâţia viceprimari, 69 de consilieri locali, şase consilieri judeţeni şi zece supleanţi. Pe de altă parte, PDL a câştigat un viceprimar, zece consilieri locali şi un supleant, iar PNL 14 consilieri locali şi 2 supleanţi.

[/tab]

[tab]

Primăria Municipiului Suceava

Primarul Municipiului este Ion Lungu, aflat la al treilea mandat. Lungu a fost în PNL, apoi în PDL şi, din 2014, este independent. Primul mandat l-a câştigat din partea PNL iar următoarele două din partea PDL. Preşedintele PDL Suceava, deputatul Ioan Bălan, a declarat, după anunţul lui Lungu de independenţă, că se aştepta la acest gest pentru că primarul era de mai mult timp un apropiat al PSD.

Primarul Sucevei a fost director al combinatului de celuloză şi hârtie Ambro SA Suceava din 1995 până în 2001 şi consilier local PNL în mandatul 2000-2004.

În 2004, Ion Lungu, atunci membru PNL, a câştigat alegerile pentru funcţia de primar al municipiului Suceava, învingându-l în al doilea tur de scrutin pe fostul primar PSD Marian Ionescu. De altfel, Lungu a fost preşedinte al organizaţiei judeţene PNL Suceava după ce liderul liberal sucevean Gheorghe Flutur a părăsit PNL pentru a înfiinţa PLD şi apoi PDL.

Ion Lungu provine dintr-o familie cu tradiţii liberale, având un unchi, Dumitru Lungu, care a fost primar liberal în Salcea, limitrofă Sucevei, între 1920 şi 1939, acum primar al acestui oraş fiind fratele primarului Sucevei, Ilie Lungu, ales în 2004, când a candidat din partea PNL, la alegerile următoare din partea PDL.

Deşi la sfârşitul anului 2007, tatăl lui Ion Lungu, Ştefan Lungu, declara că nu va permite fiilor lui să părăsească PNL pentru că familia a suferit mult pentru idealurile liberale, Ion Lungu a făcut în martie 2008 o mişcare surpriză şi şi-a anunţat candidatura pentru un nou mandat de primar din partea PDL. La fel a făcut şi fratele său, primarul din Salcea, Ilie Lungu, care a candidat şi a câştigat un nou mandat din partea PDL.

În timpul primelor mandate, Lungu a finalizat proiectul ISPA în valoare de 50 de milioane de euro, pentru reabilitarea reţelelor de apă şi canalizare, precum şi staţia de epurare a apei, a consolidat podul rutier şi cel tehnologic de peste râul Suceava, a modernizat reţelele de transport şi distribuţie a energiei termice, dar şi iluminatul public printr-un proiect european.

În cel de-al treilea mandat, au fost finalizate lucrările la cele două parcaje subterane din centrul Sucevei, investiţie din fonduri europene de peste 10 milioane de euro, şi au fost inaugurate Centrul Tradiţiilor Populare şi Centrul Cultural Bucovina.

În iulie 2015, Ion Lungu a anunţat că Suceava va deveni primul oraş din ţară care va avea transport public electric, un proiect mai vechi, pentru care îşi anunţase intenţia şi la candidatură din 2012. Prin intermediul proiectului numit Electromobilitate, finanțat prin Programul de cooperare elveţiano-roman cu o valoare de peste 13 milioane de lei, din care 85% sunt fonduri europene, în doi ani, în Suceava se vor cumpăra mijloacele de transport public electric şi se vor monta şi cele 28 de puncte de încărcare.

În ultimii 11 ani de când este primar, peste 3,6 milioane euro au fost alocaţi de la bugetul local pentru construirea de noi biserici, reparaţii capitale la cele vechi şi resfinţiri. În toată această perioadă, s-au finalizat şi sfinţit 15 biserici, cheltuindu-se anual, în medie, câte 327.797 euro. La capitolul învăţământ, în aceşti 11 ani, municipalitatea a alocat 20 de milioane euro, iar la infrastructură pentru cultură, 5 milioane de euro, cofinanţare la Centrul Tradiţiilor Populare şi la Centrul Cultural Bucovina

În februarie 2015, vorbind despre corupţia în rândul primarilor, Lungu declara că salariile mici ale primarilor îi pot ''expune la corupţie'' pe aceştia În opinia acestuia, salariul de primar este mic având în vedere volumul ridicat de muncă.

În martie 2015, procurorii DNA au ridicat de la primăria Suceava spre analiză documente pentru atribuirea contractului de salubrizare pentru următorii 7 ani, încheiat în octombrie 2014 de municipalitatea suceveană cu firma Diasil. Ridicarea acestor documente s-a realizat în baza unei plângeri depusă de Horaţiu Prigoană, fiul omului de afaceri Silviu Prigoană, cel care a pus bazele firmei Rosal. Trebuie spus că Rosal a fost principalul perdant al licitaţiei de salubrizare a municipiului Suceava, contractul fiind atribuit către Diasil după lungi dispute, inclusiv în instanţă.

Acesta nu este singurul dosar aflat în lucru la DNA în ceea ce priveşte Primăria Suceava. O altă cauză priveşte afacerea Termică, în această situaţie fiind începută urmărirea penală în rem, adică faţă de fapte nu şi faţă de anumite persoane. Plângerea priveşte modul în care firma Bioenergy, care acum furnizează căldura şi apa caldă pentru populaţia municipiului Suceava, a ajuns în posesia unei suprafeţe de circa 6 hectare de teren, deşi acestea nu au făcut obiectul licitaţiei iniţiale pentru acordarea serviciului de termoficare. Licitaţia iniţială a fost câştigată de Adrem Învest Bucureşti, o firmă care şi-a constituit o filială la Suceava, denumită Bioenergy. Ulterior, Bioenergy nu a mai avut capital 100% al Adrem Înveşt, aşa cum stipula contractul. Câştigătorul licitaţiei a ajuns să deţină sub 50% din acţiunile Bioenergy, restul fiind preluate de RZ Rumanien Beteiligungs GMBH din Austria, cu 25,51% din acţiuni, şi Bio Electrica Transilvania, tot cu 25,51%.

În ultimul an de mandat, voci din PSD Suceava declarau pentru ziarele locale că Lungu a purtat discuții privind trecerea la PSD chiar cu Liviu Dragnea, însă nu ar fi primit deocamdată un răspuns afirmativ. Nici la nivelul organizației județene a PSD, Ion Lungu nu este agreat chiar dacă atunci când premierul Victor Ponta vine în judeţ, primarul Sucevei apare într-o clipită, invitat sau nu.

Consiliul Local Suceava şi-a schimbat componenţa politică după Ordonanţa 55 când trei consilieri de la PDL s-au declarat independenţi, la fel cum au făcut şi doi consilieri de la PNL şi unul de la PP-DD. Un singur consilier PNL a trecut la PSD.

Primăria Câmpulung Moldovenesc

Viceprimarul Mihăiţă Negură a reuşit să obţină în 2012 funcţia de primar al municipiului Câmpulung Moldovenesc. Racolat de PNL în primăvara lui 2012 de la PDL, Negură a reuşit să îi învingă pe fostul primar Gabriel Constantin Şerban, care a candidat independent, şi pe candidatul PDL Ioan Ţăran.

În vara lui 2014, preşedintele PSD al Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor, l-a criticat, pe primarul PNL de Câmpulung Moldovenesc pentru că tot solicita bani de la Guvern pentru finalizarea pârtiei de schi din masivul Rarău, dar, pe de altă parte, îngreuna relaţia cu constructorii, acţionând în instanţă firmele respective, pe motiv că unele facturi nu se justificau. Preşedintele CJ chiar îi sugera primarului din Câmpulung că ar putea trimite Corpul de Control al Guvernului pentru a verifica situaţia. La întâlnirea primarilor din vara lui 2014 cu vicepremierul Liviu Dragnea, Negură a solicitat 3 milioane de euro pentru finalizarea pârtiei din masivul Rarău, care până atunci deja consumase 10 milioane euro

În martie 2015, Primăria Câmpulung Moldovenesc a fost executată silit de ANAF cu 2,3 milioane de lei pentru un credit garantat de Guvern şi accesat pentru un proiect judeţean de utilităţi. Centrala termică de cogenerare construită în urma programului nu este funcţională.

Realizări:

• reabilitarea sediului primăriei
• investiţii la spitalul municipal, spitalul de psihiatrie, cabinetele şcolare, precum şi la ambulatoriul de specialitate
• investiţii în unităţile de învăţământ
• finalizarea lucrărilor la blocurile ANL
• reabilitarea şi construcţia reţelelor de apă şi canal
• în aşteptare: construcţia pârtiei de schi de pe masivul Rarău.

Primăria Fălticeni

Fălticeniul este condus de PSD-istul Cătălin Gheorghe Coman aflat la primul mandat.

În martie 2014, după destrămarea USL, primarul Coman a fost acuzat de liderul TNL local, Cătălin Ioniţe, că a fost supus la presiuni de tip mafiot din partea acestuia pentru a trece la PSD.

În aprilie 2015, un agent de poliţie a depus o plângere penală prin care îi acuză pe primarul Cătălin Coman și directorul general al Primăriei Fălticeni, Paul Buhlea, că anul trecut, pe data de 10 octombrie 2014, l-au bătut și sechestrat în afara serviciului.

În iulie 2015, Fălticeniul a intrat din nou în atenţia publică din cauza stării deplorabile a drumurilor. Klaus Iohannis și Nicolae Timofti se întâlneau la Suceava şi ar fi trebuit să treacă prin Fălticeni, dar au preferat un drum ocolitor din cauza gropilor care făceau drumul impracticabil. Primarul din Fălticeni a avut o poziție tranșantă cu privire la această situație, subliniind că poate să vină oricine, pentru că nu are cum să asfalteze într-o săptămână. Cătălin Coman, primarul municipiului Fălticeni, a declarat: "M-a sunat domnul rector al Universităţii Suceava, domnul Popă, care mi-a spus că trebuie să asfaltez că într-o săptămână vine preşedintele. I-am spus că nu pot să asfaltez într-o săptămână, indiferent cine vine". (Sursă: Dcnews.ro)

Primăria Rădăuţi

Candidatul PDL Aurel Olărean a reuşit să obţină în 2012 un nou mandat la conducerea Primăriei Rădăuţi. Olărean ar fi reuşit să îl învingă pe candidatul USL Petru Carcalete.

Olărean a început mandatul cu stângul. În noiembrie 2012, era deja cercetat penal pentru sechestrare de persoane. Poliţia municipiului Rădăuţi a deschis atunci un dosar penal pe numele lui Olărean pentru săvârşirea infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal. Mai exact, Aurel Olărean era acuzat că în timpul unei şedinţe de Consiliu Local Rădăuţi a încuiat uşa şi nu le-a permis consilierilor USL să părăsească şedinţa. Consilierul local PSD Tiberiu Maierean a sunat la 112 şi apoi a formulat o plângere penală împotriva primarului Olărean.

În septembrie 2014, Aurel Olărean, a fost arestat într-un dosar de şantaj şi abuz în serviciu. Olărean era acuzat că l-a ameninţat pe consilierul local Traian Andronachi că îi va concedia soţia dacă nu votează o hotărâre a Consiliului Local. Ulterior, Olărean a fost suspendat din funcţia de primar şi şi-a dat demisia din PDL, alegând să fie independent.

Interimatul la primărie a fost asigurat de PSD-istul Tiberiu Marean. Acestuia din urmă PSD i-a retras sprijinul politic în martie 2015, ceea ce a echivalat cu pierderea mandatului, fiind înlocuit ca viceprimar cu atribuţii de primar de proaspătul pesedist, avocatul Traian Andronachi.

De asemenea, democrat liberalul Aurel Olărean a fost trimis în judecată la sfârşitul lunii ianuarie 2015 de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, pe motiv că a refuzat să constate încetarea mandatului unui consilier local şi să vacanteze postul.

Olărean a fost trimis în judecată  şi în dosarul denumit generic “Lotul Dîmbu”, în care magistraţii Curţii de Apel Cluj îi judecă şi pe Dumitru Dîmbu, fost procuror şef Secţie urmărire penală al Parchetului de pe lângă tribunalul Suceava, judecătorul rădăuţean Bogdan Bărbuţă, omul de afaceri Constantin Babiuc, aflaţi toţi în arest şi alţi inculpaţi judecaţi în libertate, printre care şi judecătoarea de la Rădăuţi Daniela Prandea. În acest dosar, Aurel Olărean este judecat de asemenea pentru abuz în serviciu dar şi pentru şantaj şi complicitate la şantaj.

În aprilie 2015, Primăria Rădăuţi, al doilea municipiu ca importanţă în judeţ după Suceava, se afla într-o situaţie inedită: nu era condus de nimeni, după ce mandatul secretarului interimar expirase, primarul este suspendat, fiind arestat, iar Consiliul local dizolvat.

Prefectul Sucevei a propus în august 2015 un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care să se permită organizarea de alegeri parţiale pentru Consiliul Local din localitate.

Primăria Vatra Dornei

Candidatul PDL Ilie Boncheş a reuşit să câştige funcţia de primar al oraşului staţiune în 2012. Ilie Boncheş a reuşit să îl învingă pe fostul primar Ioan Moraru, susţinut de USL, şi pe independentul Cezar Ioja, cotaţi în sondaje cu cele mai mari şanse.

Consiliul Local Vatra Dornei şi-a schimbat complet structura politică rezultată după alegerile locale din 2012. În 2014, în frunte cu primarul Ilie Boncheş şi viceprimarul Nicuşor Cojocaru, cinci membri ai Consiliului Local au demisionat din partidele pe listele cărora au candidat şi au devenit independenţi. Primarul a demisionat din PDL, viceprimarul din PRM, iar consilierii au plecat din PRM, PP-DD, PDL, PSD şi PNL. Noua componenţă a CL Vatra Dornei este: şapte independenţi (inclusiv primarul), cinci consilieri PDL, trei PSD şi trei PNL.

[/tab]

[tab]

Consiliul Judeţean Suceava

Cj Suceava este condus de pesedistul Cătălin Nechifor. Unul dintre cei mai tineri preşedinţi de judeţ din România, Nechifor a câştigat alegerile din 2012 numai datorită unui complex de împrejurări. A fost aruncat în cursă de USL, la sacrificiu, din postura de „iepure” pentru adversarul politic, supergreul Gheorghe Flutur, şi a câştigat la limită exclusiv datorită faptului că votul sucevenilor, ca şi al majorităţii românilor a fost unul negativ, împotriva PDL.

După Ordonanţa 55, din cei 36 de consilieri judeţeni, 13 şi-au schimbat orientarea politică, 6 de la PNL, 4 de la PDL, 3 de la PPDD. Doi membri PNL şi unul PPDD au fost primiţi în PSD iar restul de 10 consilieri s-au declarat independenţi. În urma acestor schimbări, vechiul PNL rămăsese cu doi oameni în CJ Suceava, unul dintre ei fiind vicepreşedintele Ilie Nită. După fuziunea PDL cu PNL, noul PNL are în CJ Suceava 13 membri, PSD 12 membri, 10 independenţi şi un membru al PC. (Vezi Anexă)

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, şi senatorul PSD Ovidiu Donţu, au fost cercetaţi în luna mai a acestui an pentru mită şi fapte de corupţie. Cele mai multe acuzaţii îl privesc pe Cătălin Nechifor şi au legătură cu diferite lucrări care s-au derulat pe drumurile din judeţul Suceava. În ceea ce priveşte legătura dintre Nechifor şi Donţu, procurorii DNA susţin că aceştia ar fi luat mită 20.000 de euro pentru a favoriza o firmă din Botoşani controlată de Iulian Conţac, nepotul fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani. O altă acuzaţie în care apare numele celor doi grei din PSD Suceava este legată de concursul pentru ocuparea funcţiei de director adjunct al Oficiului Judeţean pentru Plăţi, Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP) Suceava.

În 2014, în referatul DNA privind arestarea deputaților PSD, Viorel Hrebenciuc și Ioan Adam, a apărut şi numele președintelui PSD al CJ Suceava. Numele șefului CJ Suceava este legat de achiziționarea din bani publici a moșiei lui Paltin Gheorghe Sturdza.

Consiliul Judeţean Suceava a adoptat în iulie 2015 o hotărâre prin care salariile angajaţilor CJ şi ai instituţiilor subordonate vor creşte cu până la 12% de la 1 august, iar preşedintele instituţiei, Cătălin Nechifor, va fi împuternicit să decidă cuantumul creşterilor salariale.

Cătălin Nechifor se laudă şi cu proiectul iniţiat de judeţele Suceava şi Iaşi pentru modernizarea cu fonduri UE a unui drum interjudeţean pe o lungime de circa 170 de kilometri. Este cel mai mare proiect de drum ce va fi finanţat prin POR 2014-2020 axa 6-Infrastructură.

Nechifor a anunţat în septembrie şi că un număr de 73 localităţi din judeţul Suceava vor beneficia de finanţare pentru proiecte de dezvoltare prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL). În aceste localităţi vor fi realizate, în total, 110 proiecte pentru reţele de apă şi canalizare, reabilitarea drumurilor şi şcolilor, dar şi pentru construcţii şi reparaţii de poduri şi podeţe.

[/tab]

[tab]

Primarii din judeţul Suceava în urma alegerilor locale din 2012

Consiliul Local al municipiului Suceava este alcătuit în prezent din următorii consilieri:

1. Arămescu Adrian
2. Barbă Niculai
3. Brădățan Tiberius - Marius
4. Enea Liviana
5. Cîrlan Liviu
6. Crețu Silviu - Cristinel
7. Cocriș Doinița - Nela
8. Doroftei Ovidiu
9. Girigan Eugen
10. Grosar Alexandru - Cornel
11. Harșovschi Lucian
12. Mocanu Vasile
13. Monacu Vasile
14. Onofrei Răileanu - Gheorghe
15. Păduraru Andrei
16. Roibu Marcelâ
17. Prorociuc Daniel
18. Serendiuc Viorel
19. Sfelcă Geniloni
20. Tătăranu Costel
21. Ungureanu Daniel
22. Vîrvara Gavril
23. Vornicu Corneliu

Lista consilieri județeni în urma alegerilor din iunie 2012

Lista consilieri județeni în urma opțiunii exprimate în baza OUG 55/2014

[/tab]

[tab]

Posibili candidaţi la alegerile din 2016

Primăria Suceava

Se pare că primarul Ion Lungu nu va mai candida pentru un nou mandat. La PNL candidat este  deputatul Ioan Bălan care a câștigat candidatura înd efavaoarea lui Ştefan Alexandru Băişanu. În noul PNL vechii liberali par să fie cu totul timoraţi în faţa democrat-liberalilor.

PSD îl avea ca variantă forţe pe prefectul Florin Sinescu, dar acesta are probleme cu DNA. Alte variante vehiculate sunt viceprimarul Gavril Varvara, medicul Tiberius Bradatan şi adjunctul ISU Suceava, Dan Hoffman.

Nu este exclus ca Ion Lungu să se răzgândească şi să candideze independent sau susţinut de PSD.

Primăria Câmpulung Moldovenesc

Din partea PNL, fost validată deja candidatura actualului primar al municipiului, Mihăiţă Negură.

Primăria Fălticeni. Gheorghe Aldea care a câștigat cadidatura în defavoarea următorilor: co-vicepreședintele Cătălin Costea, consilierul local Cristi Bărăscu, co-președintele Gabriel Moroșanu şi consilierul local Matei Pintilie.

Primăria Rădăuţi

PNL: Cătălin Miron

La PSD, situaţia este mai neclară. Traian Andronachi, fost consilier local din partea UNPR, a lăsat de înţeles că va fi sprijinit de social-democraţi pentru această candidatură. Până acum, Andronachi nu a intrat în PSD, dar totul se poate schimba în scurt timp.

Printre cei care pot reprezenta o soluţie pentru PSD şi pentru Primăria Rădăuţi se numără Nistor Tătar, actualul director al SC Servicii Comunale SA Rădăuţi. Acesta nu a declarat oficial că va intra în lupta electorală de anul viitor, dar anii petrecuţi în fruntea SC Servicii Comunale SĂ îl fac printre cei mai vizibili candidaţi.

Un alt candidat deja anunţat este Dorin Simota, din partea PC.

PMP nu are încă un exponent pe care să-l scoată în faţă, iar primarul suspendat Aurel Olărean ar putea juca şi el o carte importantă, chiar şi indirect, prin susţinerea lui Dorin Tibeică, fostul manager al Spitalului Municipal Rădăuţi.

Consiliul Judeţean Suceava

Gheorghe Flutur va fi candidatul PNL pentru funcţia de preşedinte al CJ Suceava. Acesta vrea să continue proiectele sale din perioada 2008-2012 şi în special promovarea Bucovinei ca destinaţie turistică.

Deşi a evitat până acum să îşi anunţe candidatura, se pare că pesedistul Cătălin Nechifor va mai dori un mandat în fruntea CJ.

[/tab]

[tab]

Organizaţii judeţene

PNL

Gheorghe Flutur - copreşedinte

Stefan-Alexandru Baisanu - copreşedinte

Ioan Balan - prim-vicepresedinte

Orest Onofrei - prim-vicepresedinte

Seredenciuc Viorel - secretar general

Roibu Marcel Dan - secretar general adjunct

Preşedintele vechiului PNL Suceava, deputatul Alexandru Băişanu, a contestat în februarie 2015 constituirea Comitetului executiv municipal al PNL Suceava şi Comitetului Executiv Judeţean PNL. El spunea că foştilor membri PDL li s-au alocat 21 de locuri, iar celor din fostul PNL 12 locuri în Comitetului executiv judeţean al PNL Suceava, în condiţiile în care foştii liberali trebuiau să fie reprezentaţi de 13 membri, conform prevederilor statutare. De asemenea, în timpul şedinţei de constituire a fost sunat de secretarul general al PNL, Marian Petrache, care i-a spus că în Consiliul Naţional al PNL s-a decis ca în organizaţia judeţeană Suceava să fie 12 membri în Comitetul executiv şi nu 13, fără ca reprezentanţilor filialei să li se ceară un punct de vedere. Scandalul dintre foştii pedelişti şi foştii penelişti de la Suceava a fost atunci comentat amplu în presa locală şi naţională.

În vara acestui an, Colegiul Director Judeţean al PNL Suceava l-a exclus din partid pe vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Ilie Nită. Ilie Nită (fostul PNL) își exprimase dorința să candideze pentru Consiliul Județean și să redevină apoi șef al CJ. Aceeași funcție a anunțat că și-o dorește și Ion Bălan, vicepreședinte național al PNL (fostul PDL) care susținut de Gheorghe Flutur a reușit să impună excluderea concurenței din fostul PNL. Câteva zeci de primari PNL îi ceruseră lui Nită să aleagă, până în 15 iulie, între statutul de vicepreşedinte al CJ Suceava şi cel de membru al PNL, în condiţiile în care conducerea CJ Suceava este a PSD.

În calitate de vicepreşedinte pe regiunea Moldova, deputatul PNL Ioan Bălan, a declarat în iunie că PNL Suceava începe recuperarea primarilor care au plecat la PSD.

PSD

Preşedintele PSD Suceava este liderul CJ Cătălin Nechifor iar preşedintele executiv este senatorul Ovidiu Donţu. Ambii cercetaţi pentru mită şi fapte de corupţie. Nechifor a anunţat în vara acestui an că se vor organiza alegeri interne în PSD Suceava în luna septembrie.

Camelia Chitul, directorul Casei Judeţene de Pensii (CJP) Suceava, a provocat tensiuni printre membrii Organizaţiei Judeţene a PSD Suceava. Cei mai mulţi dintre social-democraţi au dorit înlocuirea Cameliei Chitul din funcţia pe care o ocupă încă din 2009 după ce aceasta apărut în fotografii alături de lideri ai PNL Suceava, dar şi la şedinţe ale acestui partid. Considerată o instituţie extrem de importantă în judeţ,  în special pentru că se adresează şi lucrează cu un număr important de persoane, cele mai multe dintre acestea cu „potenţial electoral”, Casa Judeţeană de Pensii este văzută ca o redută importantă de toate partidele politice. O primă încercare de a o demite pe Camelia Chitul i-a aparţinut preşedintelui Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor. La începutul anului 2013, senatorul Ovidiu Donţu a făcut mai multe demersuri la nivelul ministerului de resort pentru a schimba conducerea Casei de Pensii Suceava. Problema a ajuns recent şi la Liviu Dragnea care a cerut schimbarea cât mai rapidă a Cameliei Chitul.

[/tab]

[tab]

Parlamentari de Suceava

Deputaţi:

• Ardeleanu Sanda-Maria - PDL - PNL
• Băişanu Ştefan-Alexandru - PNL
• Balan Ioan - PDL - PNL
• Mîrza Gavril - PSD
• Uricec Eugen Constantin - PSD
• Stan Ioan - PSD
• Galan Constantin - PNL - Indep.
• Iane Ovidiu-Cristian - PSD
• Bejinariu Eugen - PSD
• Cioată Cezar - PP-DD -
• Pardău Dumitru - PNL
• Surugiu Iulian-Radu - PNL
• Longher Ghervazen - ales la nivel naţional UPR

Senatori:

1. Neculai Bereanu - PSD
2. Ovidiu-Liviu Donţu - PSD
3. Gheorghe Flutur - PNL
4. Neagu Mihai - UNPR
5. Vasilica-Steliana Miron - PNL

[/tab]

[tab]

Background electoral

• Numărul total al alegătorilor din Judetul Suceava înscrişi în listele electorale permanente, în noiembrie 2014, a fost de 580.656.

• Numărul total al alegătorilor din Municipiul Suceava înscrişi în listele electorale permanente, în noiembrie 2014, a fost de 95.599.

Rezultate alegeri locale 2008

Presedinte Consiliu Judetean

Total aleg. înscrişi în liste – 570.519

Total aleg. prezenţi la urne – 299.521

Prezenţa la vot în turul I pe judeţ: 52.50 %.

Consiliul Judetean

Partide care au intrat în Consiliul Judeţean

MUNICIPIUL SUCEAVA

PRIMAR

Total aleg. înscrişi în liste – 95.237

Total aleg. prezenţi la urne – 42.497

Prezenţa - 44.62 %

Câştigătorul a fost desemnat din turul întâi.

CONSILIU  LOCAL

Partide care au intrat în Consiliul local