Fondatorul Wikileaks, Julian Assange, încearcă să obţină de la justiţia britanică un ultim recurs împotriva extrădării sale în Statele Unite, unde ar urma să fie judecat pentru publicarea a sute de mii de documente militare şi diplomatice secrete, transmite AFP, potrivit Agerpres.
Înaintea audierii care începe marţi, susţinătorii lui Assange au tras un semnal de alarmă cu privire la riscurile pentru viaţa australianului în vârstă de 52 de ani, încarcerat de aproape cinci ani în Marea Britanie, într-un caz ridicat la rangul de simbol al ameninţărilor la adresa libertăţii presei.
Marţi şi miercuri, justiţia britanică va examina refuzul de a-l autoriza pe Assange să conteste în apel extrădarea sa în Statele Unite, acceptată în iunie 2022 de guvernul britanic.
'Dacă pierde, nu mai există nicio posibilitate de a face apel' în Marea Britanie, a subliniat luni la BBC Stella Assange, soţia lui Julian, cu care are doi copii.
'Sperăm că vom avea timp să sesizăm Curtea Europeană a Drepturilor Omului' pentru a interveni la timp, a spus ea. Dacă va fi extrădat, 'va muri', a afirmat ea săptămâna trecută.
Justiţia britanică a decis iniţial în favoarea lui Assange în ianuarie 2021, când judecătoarea Vanessa Baraitser a refuzat să autorizeze extrădarea sa, în temeiul riscului că fondatorul Wikileaks s-ar putea sinucide. Decizia judecătoarei a fost însă infirmată ulterior.
Pentru a încerca să dea asigurări în privinţa tratamentului care i-ar fi aplicat, SUA au declarat că Assange nu va fi încarcerat în închisoare de maximă securitate ADX din Florence (Colorado), supranumită 'Alcatraz din Munţii Stâncoşi', şi că va primi îngrijirile clinice şi psihologice necesare, argumente care au convins justiţia britanică, dar nu şi pe susţinătorii lui Assange, care denunţă un proces politic.
Scandalul Wikileaks
Julian Assange riscă până la 175 ani de închisoare în SUA, unde este urmărit pentru publicarea începând din 2010 a peste 700.000 de documente confidenţiale despre activităţile militare şi diplomatice ale Statelor Unite, mai ales în Irak şi Afganistan.
Printre materialele publicate se află şi o înregistrare video în care mai mulţi civili, printre care doi jurnalişti ai agenţiei Reuters, sunt ucişi de tiruri trase dintr-un elicopter american de luptă în Irak, în iulie 2007.
Documentele fuseseră obţinute graţie unui soldat american, Chelsea Manning. Condamnată în august 2013 la 35 ani de închisoare de o curte marţială, Chelsea Manning (născută Bradley Manning) a fost eliberată după şapte ani după ce preşedintele Barack Obama i-a comutat pedeapsa.
În ultimele zile s-au înmulţit manifestările de sprijin în favoarea lui Julian Assange, susţinut de numeroase organizaţii ale jurnaliştilor.
Prim-ministrul australian Anthony Albanese a criticat urmărirea penală a lui Assange de către SUA, iar parlamentul australian a adoptat săptămâna trecută o rezoluţie prin care cere să i se pună capăt.
Fondatorul Wikileaks a fost arestat de poliţia britanică în 2019 după şapte ani în care nu a putut părăsi ambasada Ecuadorului la Londra, pentru a evita să fie extrădat în Suedia într-o anchetă pentru viol, clasată fără urmări în 2019. În prezent el se află în detenţie în închisoarea de înaltă securitate Belmarsh, în estul Londrei.
La începutul lui februarie, raportorul special al ONU privind tortura, experta independentă Alice Jill Edwards, a cerut guvernului britanic să suspende procedura de extrădare, arătând că: 'Julian Assange suferă de multă vreme de o tulburare depresivă periodică. El a fost evaluat ca prezentând risc de sinucidere'.
'Riscul de a fi plasat în izolare prelungită în pofida stării de sănătate mintală precare şi de a primi o condamnare disproporţionată ridică întrebarea de a şti dacă extrădarea dlui Assange în Statele Unite ar fi compatibilă cu obligaţiile internaţionale ale Regatului Unit în materie de drepturi ale omului', a afirmat raportorul ONU.
Comentează