Comunitatea Declic a anunțat public că a atacat în instanță procedura de numire a judecătoarei Lia Savonea la conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), într-un gest încărcat de retorică militantă, dar lipsit de fundament juridic real.
Într-un comunicat care evocă termeni precum „judecători toxici”, „jocuri de culise” sau „rețele de influență”, organizația pare să ignore atât realitățile constituționale și instituționale ale procedurii, cât și jurisprudența deja consacrată în materie.
Falsă miză juridică
Motivul principal invocat de Declic ține de momentul declanșării procedurii de numire, pe care îl consideră prea devreme. Potrivit art. 142 din Legea nr. 303/2022, procedura de desemnare a noului președinte al ÎCCJ poate începe „cu cel mult 60 de zile” înainte de expirarea mandatului în curs. În realitate, această problemă a fost tranșată de instanțele judecătorești chiar în cazul numirii Corinei Corbu, atât în 2019, cât și în 2022.
Atunci, Asociația Forumul Judecătorilor din România a formulat o acțiune similară, invocând tocmai acest aspect procedural. Răspunsul justiției a fost clar: atât Curtea de Apel Craiova (Sentința nr. 395/2019), cât și ÎCCJ (Decizia nr. 6464/2020) au respins acțiunea ca neîntemeiată. În motivare, judecătorii au subliniat că termenul legal este instituit în favoarea eventualilor candidați și că doar aceștia ar putea invoca o eventuală vătămare, nu terți care nu sunt parte interesată în procedură.
Așadar, întrebarea esențială este: există în 2025 un judecător care ar fi avut vocație de candidat, dar care nu s-a putut înscrie din cauza devansării calendarului? Răspunsul este categoric: nu. Deci nu există vreo vătămare reală, iar acțiunea Declic riscă să fie respinsă exact pe aceleași temeiuri ca în 2019.
CSM, între legalitate și calendarul sistemului judiciar
Contrar speculațiilor lansate de unii activiști civici, procedura nu a fost accelerată pentru a evita vreo intervenție prezidențială. Președintele României nu are nicio atribuție în desemnarea președintelui ÎCCJ. Orice teorie care presupune că un alt calendar ar fi permis „intervenții” ale viitorului șef al statului frizează necunoașterea procedurii și a Constituției.
Decizia Consiliului Superior al Magistraturii de a declanșa procedura cu mai bine de 60 de zile înainte de expirarea mandatului Corinei Corbu se justifică prin calendarul sistemului judiciar. Perioada 15 august – 1 septembrie este rezervată vacanței judecătorești, iar desfășurarea unui proces de o asemenea importanță în absența unor membri ai Secției pentru judecători ar fi afectat grav legalitatea și eficiența procedurii. CSM a ales, așadar, continuitatea și predictibilitatea în detrimentul riscului de blocaj.
Retorică militantă, fără consecințe legale
În loc să fundamenteze o acțiune judiciară pe o vătămare reală și un interes juridic direct, Declic pare să construiască un caz de imagine. Apelul la opinii personale, incidente din trecut și presupuse legături politice ale Liei Savonea nu ține loc de argumente juridice. Contestarea în justiție a unei proceduri care a fost deja validată în spețe similare și în condiții identice riscă să fie doar o pierdere de timp – și o formă de presiune publică mascată sub aparența unui demers civic.
Desigur, într-o societate democratică, libertatea de exprimare este garantată. Dar libertatea de a critica nu este echivalentă cu dreptul de a transforma instanțele de judecată în scene pentru răfuieli ideologice. Atunci când atacurile în justiție sunt folosite ca instrument de spectacol, pierdem cu toții din încrederea în ideea de justiție reală, echilibrată și profesionistă.
Comentează