Premium
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat la Forumul Reprezentanţilor Maghiari din Bazinul Carpatic că înfiinţarea prin lege a Liceului Teologic Romano-Catolic de la Târgu Mureş este un rezultat concret al acordului de cooperare parlamentară, iar Partidul Naţional Liberal (PNL) şi Partidul Mişcarea Populară (PMP) folosesc orice ocazie pentru a împiedica dialogul româno-maghiar. "Partidul Naţional Liberal (PNL) şi Partidul Mişcarea Populară (PMP) care, la fel ca UDMR, fac parte din acelaşi grup parlamentar la nivel european, Partidul Popular European (PPE), doresc să pună în discuţie la Curtea Constituţională legea privind înfiinţarea unei şcoli romano-catolice. Ei sunt, astăzi, cei care folosesc orice ocazie pentru a împiedica dialogul româno-maghiar", a arătat Kelemen Hunor, potrivit unui comunicat de presă al UDMR, remis Agerpres.
Potrivit sursei citate, Kelemen a arătat că în România opoziţia s-a destrămat, iar cel mai mare partid de opoziţie, Partidul Naţional Liberal, "s-a transformat într-un partid ultra-naţionalist şi anti-maghiar, despre Partidul Mişcarea Populară nu se pot spune multe lucruri noi, cât despre USR, însă, putem să intuim ideologia pe care o reprezintă".
"Opoziţia de astăzi nu poate propune comunităţii maghiare altceva decât să nu voteze propunerile Guvernului (...) Se pare că perioada de garanţie a unui guvern în România este acum de şase luni şi, în acest sens, este aproape imposibil să se contureze o politică consecventă. Nu există niciun obiectiv elocvent şi niciun proiect după care s-ar putea ghida ţara", a afirmat preşedintele UDMR.
În cadrul Forumului Reprezentanţilor Maghiari din Bazinul Carpatic, Kelemen Hunor a mai spus că, în urma acordului de cooperare parlamentară încheiat anul trecut, deşi s-a propus Uniunii intrarea la guvernare, UDMR nu a considerat întrunite condiţiile necesare şi că acordul cu PSD-ALDE a fost menţinut şi în 2018, "pentru că UDMR nu doreşte să se izoleze în Parlament".
"Aceasta este o simplă colaborare, care presupune că, dacă suntem de acord cu una sau cu două probleme, ne sprijinim reciproc în cazul adoptării acestora", a adăugat liderul Uniunii.
Liderul Uniunii a mai precizat că bilanţul acordului este unul mixt, anul trecut şi anul acesta s-a reuşit să se avanseze mai ales în ceea ce priveşte problemele educaţionale: finanţarea de la bugetul de stat a Institutului Teologic Protestant, înfiinţarea Centrului pedagogic maghiar la Oradea şi înfiinţarea prin lege a Liceului Romano-Catolic din Târgu Mureş, acesta fiind singurele rezultate concrete al cooperării.
"Astăzi, România se confruntă cu momente interesante, iar UDMR consideră acest lucru o provocare", a mai spus preşedintele Uniunii, adăugând că, în 2017, Uniunea s-a bazat pe o iniţiativă la dialog, iar în 2018 încearcă să acţioneze în aceeaşi manieră (...) Am lansat programul intitulat 'O mie de ani în Transilvania, o sută de ani în România'. Vrem să demonstrăm că suntem o comunitate care generează valori, nu numai pentru a îmbogăţi cultura maghiară în Bazinul Carpatic, dar şi pentru ţara în care trăim. Iniţiem dialogul nu doar cu partidele româneşti, dar şi cu societatea românească. Există un feedback pozitiv din partea liderilor de opinie români, chiar dacă suntem departe de adevărata depăşire a barierelor", a subliniat preşedintele UDMR.
Kelemen Hunor a mai susţinut că, prin succesul iniţiativei cetăţeneşti europene Minority SafePack, comunitatea maghiară din Bazinul Carpatic a avut cel mai mult de câştigat şi că este nevoie de solidaritate, pentru ca la începutul lunii aprilie să nu se poată spune că această iniţiativă aparţine trecutului.
Referitor la programul de dezvoltare economică a Transilvaniei, liderul Uniunii a precizat faptul că UDMR este pregătită să îl extindă şi în Ţinutul Secuiesc şi regiunea Partium.
"Acest lucru contribuie la perpetuarea şi prosperitatea comunităţii maghiare pe pământul natal şi aduce şi o accelerare economiei româneşti", a conchis Kelemen.
