Premium
Agresiunea rusă din Ucraina, care a renunţat acum 30 de ani la uriaşul său arsenalul nuclear în schimbul unor garanţii de securitate din partea puterilor mondiale, este de aşteptat să consolideze determinarea Coreei de Nord de a nu renunţa la propriile arme nucleare, comentează miercuri Kyodo.
Văzând cele întâmplate în fosta republică sovietică, liderul nord-coreean Kim Jong Un va conchide probabil că deţinerea de arme nucleare este cel mai sigur mod de a menţine pe poziţii dinastia familiei sale, care a început odată cu crearea ţării, în 1948, cu sprijinul URSS, afirmă experţi în politica externă. Mai mult, având în vedere că actuala criză din Ucraina pare să absoarbă atenţia SUA şi a aliaţilor lor, Phenianul va considera probabil că are şansa de a-şi întări capacităţile nucleare şi de rachete, adaugă aceştia.
Invazia rusă din Ucraina i-a determinat pe nord-coreeni să constate că "acordurile multinaţionale nu le garantează în mod real supravieţuirea şi pacea", a notat Young-Key Kim-Renaud, profesor emerit la Universitatea George Washington din capitala SUA. "Actualul regim nord-coreean consideră programul său nuclear şi de rachete ca fiind o chestiune existenţială şi este dispus să sacrifice mai departe condiţiile economice şi sociale", a adăugat acesta. SUA şi Coreea de Nord rămân practic în stare de război în după ce războiul din 1950-1953 din Coreea, în care forţele ONU conduse de SUA au luptat alături de Coreea de Sud împotriva Nordului susţinut de China şi URSS, s-a încheiat cu un armistiţiu neurmat de un tratat de pace, aminteşte Kyodo.
În 1994, Ucraina a semnat Memorandumul de la Budapesta şi s-a alăturat Tratatului de neproliferare nucleară, acceptând să abandoneze toate armele nucleare acumulate pe teritoriul său înainte de destrămarea Uniunii Sovietice, în 1991 - la acea vreme al treilea cel mai mare arsenal nuclear din lume. În acelaşi timp, SUA, Marea Britanie şi Rusia, cărora li s-au alăturat ulterior China şi Franţa, s-au angajat să garanteze integritatea teritorială a Ucrainei. Toate cinci sunt state înarmate nuclear şi sunt membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU, aminteşte Kyodo.
"Phenianul a subliniat că Irakul şi Libia, care nu au arme nucleare, au fost invadate şi regimurile lor au fost răsturnate de Statele Unite. Abandonarea arsenalului nuclear nu este o decizie raţională pentru Kim", a menţionat o sursă diplomatică de la Beijing. Cu atât mai mult, după atacul rus din Ucraina, "Coreea de Nord a devenit şi mai sceptică în privinţa promiterii de garanţii de securitate fără beneficii practice în schimbul denuclearizării", a notat aceasta.
Troy Stangarone, director la Institutul economic coreean din Washington, a remarcat pe un ton similar că "memorandumul de la Budapesta este vag în privinţa felului în care urmează să fie asigurată securitatea Ucrainei". "Garanţiile de securitate sunt lipsite de valoare fără angajamente reale de a furniza asistenţă", a spus analistul. "Prieteni ori duşmani, statele puternice tot le vor ataca pe cele slabe. Această realitate face să fie tot mai dificil de convins Coreea de Nord să renunţe la armele nucleare". "Într-o lume anarhică guvernată de legea junglei, Coreea de Nord nu trebuie să fie atât de naivă să renunţe la armele sale nucleare", a conchis Zhao Tong, cercetător în cadrul Programului de politici nucleare la Carnegie Endowment for International Peace din Beijing.
